Puterea partidelor politice din SUA de a controla banii şi a stabili strategia în impunerea candidaţilor în alegeri scade, iar grupuri şi indivizi din afara partidelor au obţinut libertatea de a cumpăra locuri la masa acestui joc, scrie BBC News online pe blogul Echo Chambers. Masa jocului propusă în acest exerciţiu de imaginaţie de către autorul materialului, Anthony Zurcher, este harta SUA, teritoriile de controlat sunt statele-cheie în alegerile legislative de marţi, Georgia, Colorado, Iowa şi Oregon, iar în loc de armate, jucătorii mută... grămezi de bani. Obiectivul acestora este să ajute candidaţii politici desemnaţi să câştige alegerile, iar premiul îl reprezintă puterea, controlul în Congres şi abilitatea de a impune agenda în anii viitori, continuă el. Până de curând, acest joc a avut un număr limitat de jucători, liderii celor două partide americane majore - democrat şi republican - controlând banii şi stabilind strategia. Însă, prin legi şi în urma unor decizii ale Curţii Supreme, în ultimii 12 ani, acest joc s-a schimbat în întregime, puterea partidelor scăzând, iar la masă aşezându-se grupuri şi indivizi din afara formaţiunilor politice. Acestea din urmă pot difuza publicitate şi crea organizaţii de mobilizare la vot, la fel cum procedează partidele, dar, spre deosebire de republicani şi democraţi, nu au plafoane impuse pentru fondurile pe care le pot strânge şi nici condiţii restrictive privind identificarea originii banilor. Rezultatul a fost o ”explozie de bani în sistemul politic”, iar potrivit previziunilor Center for Responsive Politics, un grup nepartizan cu sediul la Washington care urmăreşte efectele banilor şi acţiunilor de lobby asupra alegerilor şi politicilor, pentru alegerile legislative din acest an va fi cheltuită suma de 3,67 miliarde de dolari, devenind cele mai scumpe alegeri de la jumătate de mandat din istoria SUA.
Blogul BBC oferă în continuare exemplul de manual al schimbării acestui joc în cursa pentru Senat în statul North Carolina. Democrata Kay Hagan candidează pentru un nou mandat în acest stat în care Barack Obama a câştigat alegerile prezidenţiale cu un scor strâns în 2008, iar oponentul său republican, Mitt Romney, a obţinut victoria în 2012. Contracandidatul ei, Thom Tillis, este preşedintele Camerei Reprezentanţilor a statului şi este susţinut puternic de conservatori. Ambele partide au subliniat că această cursă poate decide care partid va controla Senatul în următorii doi ani. Republicanii au nevoie de şase mandate în acest sens. Astfel, ”banii au inundat statul”, până în prezent cheltuindu-se peste 106 milioane de dolari şi depăşindu-se recordul de 77,3 milioane de dolari atins în 2012, în alegerile pentru Senat din statul Massachusetts. Numai grupurile externe au cheltuit 76 de milioane de dolari, de asemenea o sumă-record. Spre comparaţie, Harf a strâns 22 de milioane de dolari, iar Tillis - 9,1 milioane de dolari. De unde vin banii? Atât democraţii, cât şi republicanii au comitete de acţiune politică (PAC), ce pot colecta bani, în afara limitelor impuse candidaţilor. Pe lângă acestea, sunt puternic implicate alte organizaţii, ca grupul de lobby pentru armele de foc NRA ori Fondul Asociaţiei Naţionale a Educaţiei (NEA) pentru promovare, grupuri sau persoane extrem de bogate, scrie BBC oferind numeroase exemple.
ÎN LOC DE CONCLUZIE Peisajul finanţării campaniilor s-a modificat fundamental în ultimii patru ani, subliniază blogul britanic, iar ceea ce se dezbate în continuare este dacă această evoluţie este bună sau rea. Potrivit lui Dale Eisman, director de comunicare la organizaţia liberală de apărare Common Cause, problema este că toate aceste donaţii uriaşe vin în urma asumării unor obligaţii. ”Oamenii care investesc bani mulţi în alegeri seamănă mult cu cei care investesc pe bursa de valori sau pe piaţa imobiliară”, apreciază el, adăugând: ”faci acest lucru pentru că aştepţi un câştig”. Pe de altă parte, Paul Sherman, de la Institute for Justice (conservator), afirmă că boom-ul cheltuielilor din afară este o dezvoltare grozavă: ”Campaniile nu le aparţin candidaţilor, ele sunt conversaţii publice, orice individ sau grup care vrea trebuie să aibă dreptul să aibă greutate în acea conversaţie”. Cei aproximativ patru miliarde de dolari preconizaţi să fie cheltuiţi cu aceste alegeri pot părea o sumă foarte mare, dar, într-o ţară cu peste 200 de milioane de locuitori, sunt doar un strop într-o găleată, apreciază el, precizând că, în 2012, americanii au cheltuit opt miliarde de Halloween. ”Toţi aceşti bani schimbă regulile riscului electoral”, consideră autorul materialului, adăugând că ”partidele politice sunt acum doar nişte voci în mulţime, iar în această nouă tendinţă, miliardari pasionaţi, interese speciale sau corporative deţin controlul. Poate că este democraţie în acţiune. Poate este oligarhie în ascensiune. Oricare ar fi, aşa arată politica în SUA”, conchide el.