Curtea Constituţională a României (CCR) a ajuns, în ultimii ani, dintr-o instituţie de care auzeam de trei-patru ori pe an, un soi de arbitru principal al politicii de pe la noi, rol pentru care nici măcar judecătorii constituţionali nu erau pregătiţi. Mult timp chiar a existat suspiciunea că această instituţie este “înzestrată” cu personaje docile Cotroceniului, în principal din cauza hotărârilor pe care le dădeau. La sfârşitul acestei luni, mai exact pe 27 februarie, judecătorii CCR trebuie să ia la puricat sesizarea de neconstituţionalitate a modificărilor aduse Statutului parlamentarilor depusă de PDL şi PP-DD. Liderul grupului parlamentar al PDL din Senat, Cristian Rădulescu, a arătat că principala nemulţumire a contestatarilor statutului vizează termenul de 45 de zile în care un parlamentar poate contesta rapoartele de incompatibilitate emise de ANI. Înainte de aprobarea noului statut al parlamentarilor, aceştia aveau la dispoziţie doar 15 zile pentru contestaţii.

JOACA DE-A INTERPRETATUL Rădulescu spune că temeiul în baza căruia s-a atacat Statutul se referă la articolul 16 din Constituţie, care prevede că în România nu există privilegii şi că toţi cetăţenii sunt egali în faţa legii şi că nimeni nu este deasupra ei. Liderul deputaţilor PSD Marian Neacşu îi transmite însă pedelistului că termenul de 45 de zile nu este discriminatoriu întrucât în Codul de procedură civilă există o prevedere potrivit căreia termenul general este de 15 zile numai în măsura în care prin lege nu se stabileşte un alt termen. După ce a aflat de intenţia pedeliştilor de a ajunge cu statutul la CCR, premierul Victor Ponta a apreciat că pedeliştii s-au făcut de râs inutil contestând statutul, mai ales că prin stabilirea mărirea termenului pentru atacarea în instanţă a raportului ANI de către parlamentarii declaraţi incompatibili a fost rezolvată o anomalie.