Primăria Municipiului Mangalia şi Muzeul de Arheologie „Callatis” organizează, mâine, de la ora 11.00, simpozionul internaţional intitulat „Cea mai veche scriere din lume”, în cadrul căruia specialiştii vor dezbate controversata „Scriere dunăreană”. Manifestarea este realizată în colaborare cu Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca şi Institutul de Arheomitologie Sebastopol din California - SUA.
Cu acest prilej va fi vernisată, la Muzeul de Arheologie „Callatis” Mangalia, expoziţia temporară „Scrierea dunăreană în lumina descoperirilor de la Turdaş şi Tărtăria”, care reuneşte 224 de piese cu semne şi simboluri considerate de cercetătorii români şi străini ca făcând parte dintr-un sistem de comunicare numit „Scrierea Turdaş”. Semnele şi simbolurile prezente la Mangalia datează din neolitic şi eneolitic. De asemenea, vor fi expuse desene, postere şi fotografii ale artefactelor, precum şi catalogul expoziţiei care va rămâne deschisă publicului până pe 3 decembrie.
„Mangalia va fi centrul dezbaterilor între specialişti în ceea ce priveşte cea mai veche scriere din lume. Cercetători din mai multe ţări ale Europei, dar şi din principalele oraşe ale ţării cum ar fi: Cluj-Napoca, Sibiu, Iaşi, Constanţa şi altele, vor dezbate teoria conform căreia, într-adevăr, cea mai veche scriere din lume să fi apărut pe teritoriul ţării noastre”, a precizat primarul Mangaliei, Mihai Claudiu Tusac. „Există posibilitatea ca inscripţiile descoperite pe teritoriul României, pe vase din ceramică, figurine sau diverse alte artefacte, să reprezinte cea mai veche formă de scriere din lume. Printre cele 224 de exponate se află şi celebrele tăbliţe de la Tărtăria, mai vechi cu cel puţin un mileniu decât scrierile sumeriene de la Uruk şi Djemdet Nasr, datate la sfârşitul mileniului IV şi începutul mileniului III î.Hr”, a declarat directorul Muzeului „Callatis”, cercetător ştiinţific dr. Sorin Marcel Colesniuc.
Expoziţia itinerantă „Scrierea dunăreană în lumina descoperirilor de la Turdaş şi Tărtăria” a fost prezentată în SUA, Cluj, Sibiu, Iaşi, Vaslui şi Bacău, urmând să fie deschisă şi la Vatican. Expoziţia este dedicată memoriei lui Nicolae Vlassa şi Szófiei Torma, printre iniţiatorii săi aflându-se prof. univ. dr. Gheorghe Lazarovici, cercetător ştiinţific dr. Magda Lazarovici şi cercetător ştiinţific dr. Zoia Maxim.