Anul acesta aniversăm Centenarul Marii Uniri. În preambulul acestei mari sărbători a nației noastre, românii au celebrat 159 de ani de la Unirea Principatelor Române, cunoscută în termeni populari drept și Mica Unire. La Constanța, manifestările dedicate Unirii Principatelor Române au fost organizate de Instituția Prefectului Constanța, în colaborare cu Primăria Municipiului Constanța, Consiliul Județean și Comandamentul Flotei, la care s-au alăturat și alte instituții care onorează, de regulă, astfel de invitații. Parada militară a început la ora 11:00 și au defilat trei plutoane, respectiv Garda de Onoare a Brigăzii 243 Radioelectronică și Observare al Forțelor Navale Române, militari din cadrul brigăzii 9 Mecanizată „Mărășești” Constanța, dar și militari de la Centrul 39 Scafandri. Printre cei au luat cuvântul cu această ocazie se numără prefectul Constanței, Ioan Albu, a dat citire mesajului ministrului Afacerilor Interne, Carmen Dan. Apoi a urmat primarul municipiului Constanța, Decebal Făgădău, care a punctat faptul că anul Centenarului are dublă semnificație pentru dobrogeni. Pe lângă aniversarea a 100 de ani de la Marea Unire, dobrogenii marchează și 140 de ani de revenire a provinciei la România. „Astăzi auzim despre marea și mica Unire, la acel moment toate eforturile, toate energiile și-au dat mâna întru Unire. Pe atunci, nici nu îndrăzneau să viseze la Marea Unire, tocmai de aceea, astăzi, trebuie să ne uităm cu responsabilitate la tot ce ne-au lăsat înaintașii noștri, pentru că realizările importante se obțin cu greu, cu trudă, depășind de multe ori interese care ne dezbină și gândindu-ne întotdeauna la viitor. Întotdeauna, această aniversare vine într-un an încărcat de o semnificație cu totul aparte, peste tot în România, dar mai special la noi în Dobrogea, la 100 de ani de la Marea Unire și 140 de ani de la revenirea Dobrogei la patria mamă. Mi-ar plăcea ca anul acesta, în fiecare zi, să cinstim memoria celor ce au făcut posibile aceste mari gesturi de patriotism. De asemenea, să ne gândim la viitorul pe care îl construim copiilor noștri și cred că astăzi, mai mult ca oricând, trebuie să spunem din inimă: La mulți ani, România; La mulți ani, români, aflați în actuala graniță a țării sau oriunde pe glob, suntem mai uniți ca niciodată! La mulți ani dobrogeni!”, a spus Decebal Făgădău.

Președintele Consiliului Județean Constanța, Marius Horia Țuțuianu, aflat în interes de lucru la București, nu a putut onora cu prezența la eveniment, iar mesajul său a fost transmis de administratorul județului, Mirela Matichescu, care a punctat faptul că „mesajul de unitate nu și-a disipat deloc importanța”. „În această zi, în 1859, românii din Moldova și Țara Românească au demonstrat forță unui popor! Astfel, prin curaj și perseverență au reușit să realizeze unirea Principatelor Române, prima etapă în crearea statului unitar român.

În istoria colectivă a națiunii române, această data va rămâne, pentru totdeauna, că fiind ziua Micii Uniri. Avem datoria să nu ne uităm trecutul, dar nici principiile care i-au determinat pe strămoșii noștri să lupte pentru concretizarea unui ideal național.

România s-a format cu păși mici, dar extrem de hotărâți, iar astăzi celebram determinarea, eforturile și curajul celor care, uniți, au realizat sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza primul pas important pe calea înfăptuirii unui stat român.

Viziunea celor care au făcut posibilă Unirea Principatelor Române face parte din patrimoniul național și a fost transmisă din generație în generație, până în prezent. Nu ne-am lăsat asupriți și am luptat, secol de secol, pentru că ROMÂNIA să fie o țara independența, o națiune puternică! Perpetuarea acestei moșteniri este una dintre misiunile noastre, și indiferent de regiunea de proveniența noi trebuie să insuflăm copiilor aceleași idealuri pe care le-au avut toate personalitățile care s-au ridicat din mijlocul acestui popor curajos. La mulți ani tuturor românilor! La mulți ani, România!“, se arată în mesajul președintelui CJC.

Ziua de 24 ianuarie este cunoscută de români ca data la care s-a înfăptuit Unirea Principatelor Române prin alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor în Țara Românească și Moldova. Unirea Principatelor Române, cunoscută ca Mica Unire (Marea Unire fiind cea de la 1918), a avut loc la jumătatea secolului al XIX-lea și reprezintă unirea statelor: Moldova și Țara Românească. Unirea este strâns legată de personalitatea lui Alexandru Ioan Cuza și de alegerea sa ca domnitor al ambelor principate la 5 ianuarie 1859 în Moldova și la 24 ianuarie 1859 în Țara Românească. Totuși, unirea a fost un proces complex, bazat pe puternica apropiere culturală și economică între cele două țări. Procesul a început în 1848, odată cu realizarea uniunii vamale între Moldova și Țara Românească, în timpul domniilor lui Mihail Sturdza, respectiv Gheorghe Bibescu. Deznodământul războiului Crimeii a dus la un context european favorabil realizării unirii. Votul popular favorabil unirii în ambele țări, rezultat în urma unor Adunări ad-hoc în 1857 a dus la Convenția de la Paris din 1858, o înțelegere între Marile Puteri prin care se accepta o uniune mai mult formală între cele două țări, cu guverne diferite și cu unele instituții comune. La începutul anului următor, liderul unionist moldovean Alexandru Ioan Cuza a fost ales ca domnitor al Moldovei și Țării Românești, aducându-le într-o uniune personală. În 1862, cu ajutorul unioniștilor din cele două țări, Cuza a unificat Parlamentul și Guvernul, realizând unirea politică. După înlăturarea sa de la putere în 1866, unirea a fost consolidată prin aducerea pe tron a principelui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, iar constituția adoptată în acel an a denumit noul stat România.