Securitatea Centralei Nucleare de la Cernavodă a revenit în centrul atenţiei opiniei publice, în ultima săptămână, după alerta nucleară din Japonia. Autorităţile locale, oameni politici, dar şi jurnalişti au ridicat problema siguranţei centralei, planurilor de evacuare a populaţiei dar mai ales a lipsei de cooperare a conducerii centralei cu autorităţile locale. Pentru a răspunde acuzelor, conducerea Centralei Nucleare Electrice (CNE) Cernavodă a susţinut ieri o conferinţă de presă. Timp de două ore, directorul general al CNE, Ionel Bucur, împreună cu alţi doi directori din Centrală au povestit cât de sigură este centralăa şi cât de în siguranţă sunt angajaţii acesteia. „La noi nu se pune problema de tsunami, ci doar de inundaţii. De altfel, centrala se află la 60 km de oraşul Constanţa şi la 15 metri faţă de nivelul mării”, a spus directorul, ca şi cum ar avea cineva vreun merit pentru că unitatea atomo-electrică nu se află pe malul mării. Nu la fel de senini au fost directorii CNE atunci când au fost întrebaţi despre securitatea populaţiei şi despre planurile de acţiune privind evacuarea „civililor” în caz de alertă nucleară. Întrebată despre modul în care populaţia este informată cu privire la riscurile unui accident nuclear, conducerea centralei a precizat că acest lucru nu este atributul CNE, ci al administraţiei locale din Cernavodă. În replică la această afirmaţie, primarul din Cernavodă, Mariana Mircea, a declarat că, potrivit legii, „CNE are obligaţia ca, în caz de accident nuclear, să informeze la timp autorităţile şi populaţia din Cernavodă”. Mariana Mircea a subliniat că singurele legături cu oraşul sunt nişte comunicate de presă pe care cei de la centrală le aduc din când în când la Primărie. „Am reuşit după adevărate „lupte” să primesc un mesaj pe telefon în cazul unui incident la centrală. Suntem departe de ceea ce înseamnă informare. Vine o persoană de la Centrală care aduce o foaie, dar nu oferă niciun amănunt”, a spus Mariana Mircea, care a adăugat că la nivelul oraşului nu există un plan pentru situaţii de urgenţă în cazul unui accident nuclear.

De asemenea, şefii CNE au evitat să lămurească subiectul oferirii de compensaţii, sub orice formă, pe care Consiliul Local Cernavodă le solicită pentru populaţie, ca urmare a riscului la care sunt expuşi locuitorii oraşului prin prezenţa centralei. „Oferirea de compensaţii este doar atributul statului român, care este patronul Centralei”, a spus Bucur. Mariana Mircea a afirmat că fiecare ţară are câte un model de compensare pentru comunităţile locale, dând exemplul unor ţări precum Spania sau Slovenia, unde autorităţile locale primesc câteva milioane bune de euro doar pentru simpla prezenţă a unei centrale pe teritoriul lor. „Conform legii, Primăria trebuie să încheie convenţii cu societăţile comerciale pentru a asigura un mijloc de transport al populaţiei în caz de urgenţă. Când ne-am adresat CNE, aceştia au spus că sunt de acord să ne pună maşini la dispoziţie, dar cu condiţia să evacueze mai întâi angajaţii centralei şi după aceea locuitorii oraşului. Se vede cât de mult le pasă de cetăţenii din oraş. Cei de la Centrală abia ne-au acordat 6.000 de pastile de iodură de potasiu, substanţă care se administrează în caz de accident nuclear, în condiţiile în care populaţia oraşului se ridică la aproape 25.000 de persoane”, a spus primarul.

Aseară, la o zi după ce Consiliul Judeţean Constanţa a hotărât înfiinţarea unei Comisii de evaluare a riscului nuclear, ministrul Economiei, Ion Ariton, a cerut analizarea capacităţii de reacţie a CNE şi a dispus constituirea unei Comisii de analiză.