Înfiinţarea Centrului de Comandă pentru Securitate din Bagdad reprezintă un prim pas în vederea implementării noului plan pentru securizarea capitalei irakiene, oficialii americani exprimîndu-şi speranţa că noul plan va fi eficient. Un general irakian comandă acum atît poliţia irakiană, cît şi armata, într-un efort de a coordona ceea ce ar putea deveni o forţă de pînă la 90.000 de poliţişti irakieni, trupe şi militari americani. Noul plan va fi aplicat în următoarele luni.

Eforturile anterioare în vederea securizării capitalei Bagdad au eşuat. Zeci de cadavre sînt descoperite zilnic, iar exploziile, focurile de armă şi răpirile au devenit un fapt obişnuit. Dar trei colonei americani, care lucrează cu forţele irakiene, au declarat că de această dată situaţia va fi diferită. Noul plan a fost elaborat de irakieni, iar poliţia şi ofiţerii armatei din comunităţile şiite şi sunnite fac parte din sistemul de comandă.

Pentagonul ar putea majora numărul trupelor suplimentare ce urmează a fi dislocate în Irak, adăugînd pînă la 3.000 de militari contingentului iniţial de 21.500 potrivit noii stategii adopate de preşedintele Bush. Informaţia a fost dată publicităţii, ieri, de către Secretarul Apărării, Robert Gates.

Alături de generalul Peter Pace, comandantul Statului Major al armatei americane, Robert Gates a declarat că numărul trupelor suplimentare ce ar putea fi dislocate în capitala irakiană şi în provincia al-Anbar ar putea fi majorat cu circa 10-15%. Aceasta înseamnă trupe auxiliare care vor susţine militarii mobilizaţi pentru securizarea capitalei irakiene şi a provinciei al-Anbar. Totodată, Pentagonul are în vedere şi înfiinţarea unui punct de comandă şi în Africa pentru o mai bună coordonare a luptei împotriva terorismului.

La rîndul său, secretarul de Stat, Condoleezza Rice, a anunţat înfiinţarea unui grup de lucru pentru soluţionarea crizei în care se află milioane de irakieni ce şi-au părăsit ţara din cauza războiului. Administraţia americană a fost acuzată de mai multe ori că nu se ocupă de această problemă, în timp ce, potrivit estimărilor Înaltului Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi, circa două milioane de persoane au părăsit Irakul, majoritatea preferînd să îşi găsească refugiu în Iordania şi Siria. Circa 1,7 milioane de persoane şi-au părăsit locuinţele, fără a pleca însă din ţară.

Violenţele interconfesionale şi nivelul criminalităţii se intensifică însă zilnic, în mod invers proporţional cu sprijinul acordat cetăţenilor. Un ultim incident în care este implicat un diplomat iranian riscă să tensioneze şi mai mult relaţiile dintre Washington şi Teheran. Mai multe persoane înarmate, care purtau uniforme ale armatei irakiene, au răpit duminică, la Bagdad, un diplomat iranian de rang înalt. Subsecretarul ambasadei Iranului la Bagdad a fost răpit în timp ce se afla în cartierul Karrada, de circa 30 de bărbaţi înarmaţi. Armata americană a deschis o anchetă în acest sens, după ce Iranul i-a convocat pe ambasadorul elveţian, Philippe Welti, care reprezintă interesele americane în Iran şi pe ambasadorul irakian, Mohammad Majid Al-Sheikh, în semn de protest faţă de răpirea diplomatului său , acuzînd forţele militare ale Statelor Unite de legături cu acest incident.

Atac american asupra unui convoi britanic

Cotidianul britanic "The Sun" a publicat, marţi, transcrieri dintr-o înregistrare video realizată într-un avion american, aflat în centrul unei anchete privind atacul asupra unui convoi britanic din Irak, în urma căruia un soldat a murit. Ministrul britanic al Afacerilor Externe, Margaret Beckett, a declarat că autorităţile de la Londra cooperează cu Statele Unite pentru a obţine cît mai multe informaţii referitoare la incident.

Publicaţia britanică a precizat că în înregistrare pot fi auziţi piloţii avionului american ce realizează, panicaţi, că au atacat un convoi de vehicule blindate britanice. Caporalul Matty Hull a fost ucis în apropierea oraşului Basra din sudul Irakului, în martie 2003, cînd două avioane americane de tip A-10 au deschis focul asupra convoiului britanic. Investigaţia în cazul morţii caporalului Hull a fost amînată săptămîna trecută, după ce judecătorul de instrucţie a afirmat că este nevoit să amîne verdictul pînă cînd Guvernul prezintă înregistrarea incidentului.