Centrul de Resurse Juridice (CRJ) cere Ministerului Justiției și Consiliului Superior al Magistraturii clarificări privind arhiva SIPA, ONG-ul precizând că înainte de desecretizare este necesar să se afle dimensiunea poliției politice efectuate de SIPA.

Centrul de Resurse Juridice atrage atenţia că există Hotărârea nr. 127/2006 privind desfiinţarea Direcţiei Generale de Protecţie şi Anticorupţie, care prevede că întregul patrimoniu al Direcţiei Generale de Protecţie şi Anticorupţie va fi inventariat de către o comisie numită prin ordin al ministrului justiţiei şi predat pe bază de protocol Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, arhivele şi documentele în lucru vor fi inventariate şi preluate de către o comisie specială, constituită prin ordin al ministrului justiţiei iar comisia va preda, potrivit ordinului ministrului justiţiei, cu avizul conform al Consiliului Suprem de Apărare a Țării, arhivele şi documentele preluate, către Arhivele Naţionale, instituţiile din sistemul de apărare, siguranţă naţională şi ordine publică, prin protocoale încheiate între aceste instituţii și Ministerul Justiției.

"Întrebările, legitime în opinia noastră, care se ridică sunt următoarele: Ce s-a predat către ANP, patrimoniul sau arhivele? Au fost transferate documente din arhivă care conţin date privind cariera şi viaţa privată a magistraţilor către sistemul de siguranţă naţională? Daca da, când anume? Au fost încheiate protocoale de cooperare, în bunul stil cazon, şi dacă da, între cine? Fiind de notorietate activitatea de poliţie politică a SIPA, nu credeţi că desecretizarea unei arhive care conţine date privind viaţa privată a magistraţilor şi expunerea lor publică încalcă legislaţia privind protecţia datelor?", transmite printr-un comunicat de presă Centrul de Resurse Juridice.

ONG-ul susține că, înainte de toate, ar trebui făcute publice rapoartele tuturor comisiilor de inventariere și componenţa nominală a fiecărei comisii de inventariere.

"Numai după desecretizarea tuturor acestor rapoarte vom afla dimensiunea poliţiei politice efectuate de SIPA, şantajul folosit la adresa magistraţilor, ori modalităţi de avansare în funcţii de conducere. La fel de important este să aflăm ce s-a întâmplat, vreme de 11 ani, cu arhiva SIPA. Aşa încât, numai după aflarea tuturor acestor lucruri se poate discuta dacă şi în ce măsură este posibilă desecretizarea ori dacă este necesară distrugerea acestei arhive pentru a opri orice modalitate de şantaj în viitor", precizează CRJ.

Sorin Grindeanu, premierul României, a declarat, luni, că susține desecretizarea arhivei SIPA, precizând că a avut discuții cu ministrul Justiției pe această temă. Pe aceeași temă, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat, joi, că în acest moment se documentează privind instoricul constituirii arhivei SIPA, el menţionând că nu ştie ce se află în arhivă dar că, dacă aceasta va conţine secrete de stat, nu le va putea desecretiza el. Arhiva SIPA a fost readusă în atenția opiniei publice de Dan Andronic, acesta susținând că au fost copiate documente.