Structura morală, intelectuală, comportamentală şi decizională a unei societăţi are la bază educaţia. Cu cît aceasta este mai variată, cu atît cei care beneficiază de pe urma ei vor fi mai pregătiţi să întîmpine problemele viitorului. Instituţiile de învăţămînt tradiţionale au suferit modificări de structură, lărgindu-şi, în felul acesta, arealul acceptabilităţii. Una dintre cele mai noi structuri universal acceptate este şcoala particulară, care reprezintă o alternativă la învăţămîntul de stat. Aceasta este părerea părinţilor care au accesat acest sistem şi care susţin că funcţionează. Una dintre instituţiile de învăţămînt astfel accesate este Centrul Internaţional Cambridge, cunoscut şi sub numele de Şcoala libaneză. Această structură cuprinde toate nivelurile de învăţămînt (preşcolar, primar, gimnazial, liceal), avînd, în prezent, 140 de elevi. Cele 15 cadre didactice au atestate de excelenţă de la Cambridge School of Bucharest care funcţionează, în România, de peste 15 ani, în prezent avînd 650 de elevi şi 200 de preşcolari. Centrul Internaţional Cambridge, filiala Constanţa a fost înfiinţat în anul 2002, la iniţiativa Ambasadei Libanului. Este... „o altfel de şcoală”, după cum explică Gabriela Ionescu, inspector şcolar general adjunct din cadrul Inspectoratului Şcolar Bucureşti. Oferta sa curriculară diferă de cea a şcolilor româneşti în sensul că, în spaţiul european, absolvenţii Centrului Cambridge se pot adapta mult mai rapid. Sistemul după care se învaţă la această instituţie este, evident, sistemul Cambridge, un sistem european acceptat. Oricine poate accesa această ofertă educativă, examenele se echivalează în sistemul românesc, iar bacalaureatul poartă titulatura de International General Certificate of Secondary Education, însemnînd, în orice structură de învăţămînt, faptul că absolventul a terminat ciclul educaţional în sistemul Cambridge, echivalat şi el în majoritatea ţărilor europene.

Şcoala Cambridge este acceptată de Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi va intra, conform declaraţiei directorului şcolii, Noha Nassar, într-un sistem de autorizare pentru introducerea, în paralel, şi a sistemului românesc de învăţămînt. Astfel, doritorii au la dispoziţie o şcoală modernă, cu dotări asemenea, cu un personal tînăr şi bine pregătit, cu o ofertă curriculară de excepţie (predarea tuturor materiilor se face exclusiv în limba engleză, franceza făcînd parte din programă, araba fiind opţională), o şcoală care oferă constănţenilor altceva, un sistem alternativ de învăţare. Din spusele prof. Viken Dawidian, la şcoala Cambridge se pune amprenta pe efortul copilului de a-şi autodesăvîrşi educaţia şi nu pe eforturile conjugate ale tuturor celor din jur de a face lecţii, de a asculta, în general de a se implica activ în procesul de învăţare al cărui actor principal este doar elevul. Inducerea responsabilizării de la cea mai mică vîrstă (3 ani) dă, mai tîrziu, rezultate excepţionale. Astfel, copiii cresc în sensul conştientizării faptului că ei sînt singurii responsabili pentru formarea lor şi pentru viitorul pe care şi-l vor alege.