Cer iertare victimelor Revoluţiei pentru neîndeplinirea obligaţiei de a stabili adevărul

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...
Bogdan Licu, procurorul general interimar al României:

Cer iertare victimelor Revoluţiei pentru neîndeplinirea obligaţiei de a stabili adevărul

Justiție 19 Decembrie 2019 / 19:28 1727 accesări
Procurorul general interimar Bogdan Licu

Procurorul general interimar Bogdan Licu

Procurorul general interimar Bogdan Licu a spus că cere iertare victimelor Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi societăţii pentru că Ministerul Public nu şi-a îndeplinit obligaţia legală de a stabili adevărul şi de a-i trage la răspundere pe cei vinovaţi. „Potrivit documentului, Revoluţia din decembrie 1989 a fost „declanşată prin revolta populară de la Timişoara, continuată în Arad, Brăila, Galaţi, Braşov, Cluj, Craiova, Buzău, Constanţa, Sibiu, Cisnădie, Hunedoara, Târgu-Mureş, Miercurea-Ciuc, Piteşti, Bucureşti şi în alte localităţi ale ţării şi transformată în revoluţie anticomunistă, care a dus la căderea regimului criminal. Lupta revoluţionarilor din decembrie 1989, precum şi sacrificiul lor - peste 1.200 de morţi şi mai mult de 7.000 de victime (mutilaţi, răniţi, reţinuţi) - a deschis drumul României spre democraţie”, se arată în mesajul procurorului general interimar. Mesajul a fost transmis cu prilejul adoptării de către Parlamentul European a Rezoluţiei privind comemorarea a 30 de ani de la Revoluţia Română din Decembrie 1989.

Din cercetările efectuate în Dosarul Revoluţiei, statistica privind numărul victimelor (morţi, răniţi, arestaţi nelegal) din capitală şi câteva oraşe din ţară este următoarea: Bucureşti - 3.484, Timiş - 1.600, Sibiu - 740, Braşov - 332, Brăila - 205, Ilfov - 190, Buzău - 125, Constanţa - 128, Reşiţa - 112 şi Cluj - 127. „Cerinţa expusă în rezoluţia de mai sus exprimă un deziderat pe care justiţia română nu l-a îndeplinit nici până astăzi, deşi au trecut 30 de ani de la evenimentele sângeroase din decembrie 1989.
Obligaţia legală de a efectua cercetări privind cauzele şi împrejurările în care s-a produs acest mare număr de victime a revenit şi revine structurilor militare şi civile din cadrul Ministerului Public.

În anii 2015 şi 2019, în cauza penală denumită generic Dosarul Revoluţiei, s-au dispus, în totalitate sau în parte, soluţii de clasare”, mai punctează Bogdan Licu. În calitate de procuror general (interimar), acesta a dispus în două rânduri infirmarea soluţiilor respective şi redeschiderea urmăririi penale, măsuri ce au fost confirmate în totalitate sau în parte de instanţa de judecată competentă, ultima la data de 27 noiembrie. „Din păcate, de-a lungul celor 30 de ani, Ministerul Public nu a reuşit să finalizeze integral cercetările pentru întreaga perioadă reclamată de victime, respectiv 14-31 decembrie 1989, şi nu au respectat numeroasele decizii ale Curţii Europene a Drepturilor Omului. Victimele au dreptul să afle adevărul şi să li se facă dreptate prin condamnarea celor vinovaţi. (...) Totodată, în calitate de procuror general interimar cer iertare victimelor Revoluţiei Române din Decembrie 1989, precum şi societăţii româneşti în ansamblul său, pentru neîndeplinirea de către Ministerul Public, în toţi aceşti ani, a obligaţiei legale de a stabili adevărul şi de a-i trage la răspundere pe cei vinovaţi”, mai spune procurorul general interimar.

REZOLUȚIA PARLAMENTULUI EUROPEAN

România a devenit joi prima țară din fostul bloc sovietic din Europa de Est pentru care Parlamentul European a votat o rezoluție prin care comemorează cei 30 de ani de la Revoluția din decembrie 1989, România fiind singura țară din Est care a trecut printr-o revoluție violentă și sângeroasă, iar peste 1.000 de oameni au fost uciși în manifestațiile lor pașnice pentru libertate, a transmis caleaeuropeana.ro. Rezoluția a fost adoptată de plenul Parlamentul European, reunit la Strasbourg, cu o largă majoritate de 513 voturi pentru, 18 împotrivă și 87 de abțineri, din 618 voturi total, potrivit caleaeuropeana.ro. Rezoluția solicită statului român să își intensifice eforturile pentru elucidarea adevărului pe care o consideră ”o necesitate absolută pentru români, România, Europa și Uniunea Europeană”, criticând faptul că statul român a tergiversat într-un mod care nu era necesar elucidarea și punerea la dispoziție a adevărului.



12