Procurorii militari anunță că cercetările în Dosarul Revoluției au fost extinse in rem, anchetatorii precizând vor fi investigate inclusiv fapte comise după 22 decembrie, perioadă în legătură cu care, anterior, s-a constatat că nu sunt indicii privind infracțiuni.

"Din actele dosarului rezultă că pentru păstrarea puterii, prin acțiunile desfășurate și măsurile dispuse, noua conducere politică și militară instaurată după data de 22.12.1989 a determinat uciderea, rănirea prin împușcare, vătămarea integrității fizice și psihice, respectiv lipsirea de libertate a unui număr mare de persoane, fapte care se circumscriu condițiilor de tipicitate ale infracțiunii contra umanității", transmite Parchetul General.

Efectuarea de cercetări ce vizează evenimentele ulterioare datei de 22 decembrie a fost unul dintre punctele menționate în cererea de redeschidere a dosarului.

"Până la data de 22 decembrie 1989, ora 12.00 comanda armatei era asigurată, potrivit Legii 5/1969 de Consiliul Apărării Republicii Socialiste România, dar în mod nejustificat ancheta nu şi‐a propus şi pe cale de consecinţă nu a stabilit cine a preluat comanda armatei la data de 22 decembrie 1989.Ancheta nu stabileşte şi nici nu şi‐a propus să stabilească cine anume trebuia să exercite comanda armatei şi cine a exercitat‐o efectiv, luând în considerare numirea generalului Victor Stanculescu în funcţia de ministru al Apărării Naţionale, revenirea generalului Ştefan Guşă, şeful Marelui Stat Major al Armatei de la Timişoara în ziua de 22 decembrie, demisia guvernului Dăscălescu, difuzarea informaţiei potrivit căreia generalul Nicolae Militaru a preluat comanda armatei.

Ancheta nu a reuşit şi nici nu şi‐a propus să identifice persoanele din cadrul comandamentului militar, nu a stabilit ce atribuţii aveau acestea, dacă printre aceste atribuţii se regăseau şi cele legate de instituirea cenzurii; nu s‐a stabilit identitatea persoanei/persoanelor care au decis înfiinţarea acestui comandament; nu s‐a stabilit cine erau cei care furnizau informaţiile celor care ulterior le transmiteau pe post; cum se primeau aceste informaţii, dacă erau verificate/cine le verifica şi cum, în cazul în care nu erau verificate, de ce, în condiţiile în care liniile telefonice şi comunicaţiile în general funcţionau perfect Procurorii militari afirmă cu valoare de adevăr faptul că în perioada 22‐27 decembrie nu a existat un organism/o structură care să exercite puterea de stat întrucât numai în ziua de 27 decembrie a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, Decretul‐lege nr.2 al CFSN privind constituirea, organizarea și funcționarea Consiliului Frontului Salvării Naționale și a consiliilor teritoriale ale Frontului Salvării Naționale", se arăta în ordonanța prin care s-a cerut redeschiderea dosarului.

Bogdan Licu, în calitate de procuror general interimar, a cerut în luna februarie redeschiderea cauzei, în ordonanța fiind menționate aspectele care au dus la această decizie. Ulterior, instanța supremă a confirmat redeschiderea dosarului, acesta ajungând la procurorii militari de la Parchetul General. Potrivit extinderii dispuse în cauză, procurorii vor analiza și evenimentele petrecute după 22 decembrie.

"Situaţia premisă a infracţiunii contra umanităţii referitoare la existenţa unui atac generalizat rezultă din numărul mare de localităţi în care au avut loc incidente armate cu consecinţele menţionate anterior. Din modul în care s-a produs acest atac reiese existenţa unui plan după care s-a acţionat, plan care a urmărit crearea unei stări de confuzie în rândul forţelor armate, prin divizarea conducerii Ministerului Apărării Naţionale şi difuzarea unor ordine, rapoarte şi informaţii false, scoaterea în stradă şi înarmarea populaţiei, respectiv crearea aparenţei unui „război civil” în care să se confrunte unităţi înarmate aparţinând Ministerului Apărării Naţionale şi Ministerului de Interne sau aceluiaşi minister, în scopul preluării puterii şi legitimării noilor lideri. În realizarea acestui plan s-a apelat la Televiziunea Română care a transmis comunicate alarmiste şi uneori false, la tăierea legăturilor telefonice şi aducerea la conducerea ministerelor de forţă a unor foste cadre militare loiale noii conduceri politico-militare, cu consecinţa generării unui „război” psihologic şi mediatic care a condus la producerea a numeroase victime", au mai transmis, marți, procurorii militari.

"Ceea ce s-a întâmplat astăzi la Parchetul General este un act procedural normal în urma redeschiderii dosarului. Așteptăm cu interes să înceapă urmărirea penală in personam pentru persoanele pe care noi le-am indicat în plângerile penale de-a lungul anilor și care au mai fost puse sub urmărire o parte dintre ele. Și nu numai, poate că se depistează și alte persoane care au acționat în decembrie 1989 împotriva Revoluției și revoluționarilor. Încredere zero în Secția Parchetelor Militare, încredere zero în tot ce înseamnă Parchet. Nu este nicio binefacere, este un act procedural, repet. Nu avem de lăudat pe nimeni și nici măcare de apreciat. Pur și simplu, în urma deciziilor Curții Europene a Drepturilor Omului, aceste dosare au fost redeschise și astăzi s-a ieșit cu acest comunicat, care trebuia de fapt să fie de mult timp și dosarul nu trebuia să fie închis niciodată", a declarat președintele Asociației 21 Decembrie, Teodor Mărieș.