Trei volume care reunesc în paginile lor studii şi articole ştiinţifice semnate de arheologii tomitani şi de colegii lor din ţară şi de peste hotare au fost lansate, vineri, în Aula „Adrian Rădulescu” a Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa (MINAC). „Munca noastră de teren este încununată şi de o parte ştiinţifică cu care fiecare rămâne în istoriografia românească, dincolo de criticile colegiale, de multe ori acide”, a spus, în deschiderea triplului eveniment editorial, directorul MINAC, dr. Gabriel Custurea.

VOLUM ANIVERSAR Primul volum supus atenţiei celor prezenţi în Aula „Adrian Rădulescu”, „Production and Trade of Amphorae in the Black Sea (PATABS) III / Producţia şi comerţul de amfore în Marea Neagră” a pus în valoare lucrările celei de-a III-a ediţii a simpozionului internaţional PATABS, care s-a desfăşurat în 2009, la Constanţa. Tomul, lansat în prezenţa editorilor - dr. Livia Buzoianu de la MINAC, dr. Vasilia Lungu de la Institutul de Studii Sud-Est Europene, Bucureşti, şi dr. Pierre Dupont din Lyon, Franţa -, este dedicat cercetătorului francez Yvon Garlan, creator de şcoală în domeniul amforologic, la împlinirea a 80 de ani de viaţă. „Dacă se poate vorbi de o ştiinţă a amforologiei la ora actuală, aceasta se datorează profesorului Yvon Garlan (...) Un exemplar al acestui volum i-a fost trimis profesorului, însoţit de o apreciere din partea noastră”, a spus cercetătoarea dr. Livia Buzoianu. În acest volum de 400 de pagini, redactat în franceză, engleză şi germană, semnează, alături de editoarea constănţeană, dr. Livia Buzoianu, colegii de la MINAC: Irina Nastasi, Zaharia Covacef, Tiberiu Potârniche şi regretatul Mihai Irimia.

UN SUBIECT INTERZIS Cel de-al doilea moment editorial l-a avut ca protagonist pe responsabilul Muzeului Carsium din Hârşova, dr. Constantin Nicolae, care a prezentat publicului rezultatul cercetării sale doctorale, concretizată în tomul „Dunărea de Jos şi Nordul Pontic. Interferenţe istorice (cu privire specială în secolele IV-VII)”. „Această carte este scrisă mai mult cu sufletul. Este mai puţin tehnică şi mai mult didactică, lucru care se datorează şi formaţiei mele de profesor de liceu”, a spus dr. Constantin Nicolae. „Când mi-a propus regretatul Adrian Rădulescu această teză de doctorat, în anul 1996, mărturisesc că m-am speriat, mi-au dat şi lacrimile. Acum, cei mai tineri învaţă la şcoală despre nordul Mării Negre, însă pentru noi, în anii ’70 - ’80, nordul Mării Negre era interzis, şcoala sovietică ne ţinea foarte departe de realităţile din această zonă”, a precizat respectatul arheolog din Hârşova.

DE LA SALONIC, LA CONSTANŢA Triplul eveniment s-a încheiat cu prezentarea amplei lucrări - 500 de pagini - „Medieval Ports in North Aegean and the Black Sea. Links to the Maritime Routes of the East”, editată de dr. Flora Karagianni, în cadrul proiectului „Olkas: De la Marea Egee la Marea Neagră. Porturi medievale în cadrul rutelor maritime ale Estului”. Cartea cuprinde lucrările simpozionului internaţional cu acelaşi nume, desfăşurat, între 4-6 decembrie 2013, la Salonic, în Grecia. Printre cei care semnează în acest tom se numără şi cercetătorii MINAC Gabriel Custurea, Irina Nastasi, Cristina Talmaţchi, Gabriel Talmaţchi şi Livia Buzoianu.