Dacă un sistem ar putea fi schimbat doar prin simpla rostire a unor cuvinte, atunci, în întreaga lume ar domni pacea şi instituţiile din toate domeniile ar funcţiona ca „unse”. Evident, în România ar fi cel mai bine, având în vedere debitul declarativ al politicienilor. Din păcate, în realitate, doar o simplă declaraţie de tipul „Noua reformă va îmbunătăţi actualul sistem” nu este suficientă pentru a aduce schimbările dorite.

Pentru ca o reformă să poată fi aplicată, pentru ca standardul de calitate al serviciilor oferite de o anume instituţie să crească, este nevoie de o strategie bine pusă la punct. Acest aspect i-a „scăpat” complet din vedere ministrului Educaţiei, Daniel Funeriu, atunci când a decis că este nevoie de o reformă în Educaţie. Prin urmare, nu este de mirare că, în loc să aducă schimbări în bine, Legea Educaţiei marca Funeriu nu a făcut decât să dea şi mai tare peste cap sistemul.

UNA DIN MULTELE GREŞELI PE CARE MAI MARELE ÎNVĂŢĂMÂNTULUI ROMÂNESC LE-A FĂCUT A FOST ACEEA DE A NU INVESTI MAI NIMIC ÎN RESURSA UMANĂ DIN SISTEM

În schimb, ministrul a ştiut să ceară. De la profesorii din preuniversitar, ale căror salarii sunt printre cele mai mici din UE, ministrul a cerut dedicare totală pentru şcoală şi elevi. Asta, în condiţiile în care mulţi dintre ei sunt nevoiţi să se bazeze pe ajutorul rudelor şi prietenilor pentru a putea supravieţui de la un salariu la altul.

BANI DOAR PENTRU APARATURĂ Nici în Învăţământul superior lucrurile nu stau mai bine. Deşi salariile primite sunt mici comparativ cu pregătirea pe care o au, profesorii universitari trebuie, pe lângă oferirea unei educaţii de calitate studenţilor, să realizeze şi proiecte de cercetare. De cercetarea efectuată depinde finanţarea primită de la bugetul de stat şi locurile subvenţionate de stat pentru studenţi. Ce anume este dispus să ofere Ministerul Educaţiei pentru ca cercetarea să poată fi făcută? Doar baza materială. Ceea ce i-a scăpat din vedere ministrului Funeriu este faptul că până şi cel mai performant aparat din lume este egal cu zero dacă nu există specialişti care să lucreze cu el. Iar pentru formarea unui om este nevoie de investiţii, investiţii pe care nimeni nu pare dispus să le facă. În toate statele, inclusiv în România, banii pentru membrii colectivelor de cercetare vin din cercetare.

UNA DINTRE CELE MAI BUNE SURSE DE FINANŢARE ÎN ACEST SENS SUNT PROIECTELE NAŢIONALE ŞI INTERNAŢIONALE PENTRU CARE UNIVERSITĂŢILE POT APLICA ŞI CARE PREVĂD, PE LÂNGĂ FONDURILE PENTRU CERCETAREA ÎN SINE, ŞI BANI PENTRU PLATA CELOR CARE REALIZEAZĂ PROIECTUL

Pentru a putea accesa, însă, un asemenea proiect, este nevoie de o foarte bună pregătire.

„Există punctaje clare pe baza cărora se face departajarea aplicanţilor şi se desemnează câştigătorii. Numărul de puncte al unui cercetător este dat de articolele de specialitate ISI publicate în revistele de foartă bună calitate. Dacă nu este întrunit punctajul necesar, eşti respins de la finanţare”, a declarat decanul Facultăţii de Matematică şi Informatică din cadrul Universităţii „Ovidius” Constanţa, prof. univ. dr. Wladimir Boskoff. Până să ajungă la nivelul respectiv, de a avea articole ISI, profesorul are nevoie de pregătire, pregătire pe care cadrele universitare sunt nevoite să o facă din buzunarul propriu.

Inutil să menţionăm faptul că, oricât de multă bunăvoinţă ar avea, profesorii nu se pot pregăti şi întreţine din salariile primite în acest moment. Prin urmare, punerea accentului pe cercetare este benefică pentru dezvoltarea mediului academic românesc, însă refuzul de a investi în oamenii care să poată face acest lucru face ca demersul ministrului Funeriu să fie doar apă de ploaie. „Ni se cer aceleaşi standarde ca în afară, dar la salarii mult mai mici”, a adăugat prof. univ. dr. Wladimir Boskoff.

INSTITUT DE CERCETARE În ciuda piedicilor puse în calea facultăţilor tinere care vor să-şi dezvolte cercetarea, la nivelul judeţului Constanţa, reprezentanţii Universităţii „Ovidius” şi-au propus ca, în viitorul apropiat, instituţia de învăţământ superior să fie trecută în categoria universităţilor de educaţie de cercetare avansată. Primul lucru făcut pentru realizarea acestui obiectiv a fost centrarea nou-înfiinţatelor departamente în jurul unui centru de cercetări, al unui laborator de cercetare sau al unui colectiv de cercetare. „Nu mai putem concepe structurile de bază ale universităţii fără a lua în considerare preocuparea pentru cercetare şi creaţie artistică”, a declarat rectorul Universităţii „Ovidius”, prof. univ. dr. Victor Ciupină. El a precizat că instituţia de învăţământ superior acordă o importanţă crucială dezvoltării bazei materiale pentru cercetare. În acest sens, a fost înfiinţat un Institut de cercetare subordonat Senatului Universităţii, în domeniile nanotehnologiilor şi energiilor regenerabile, două domenii de actualitate pentru lumea în care trăim. „În planul de perspectivă imediată este inclusă şi apariţia unor alte institute de cercetare. De asemenea, se pune accent pe utilarea laboratoarelor existente cu noi generaţii de aparatură şi înfiinţarea de noi laboratoare în care cercetarea să fie orientată spre domenii de vârf. Pentru dezvoltarea bazei materiale beneficiem de ajutorul Ministerului Educaţiei”, a spus prof. univ. dr. Victor Ciupină. În prezent, la nivelul universităţii se derulează mai multe programe de cercetare naţionale şi internaţionale, 15% din veniturile instituţiei provenind din astfel de surse. „În Vest există universităţi de cercetare a căror principală sursă de finanţare o reprezintă cercetarea. Acesta este şi dezideratul nostru”, a adăugat rectorul Universităţii „Ovidius”. În prezent, în cadrul instituţiei de învăţământ superior activează zece centre de cercetare acreditate.