CRITERII DE ELIGIBILITATE Oamenii de ştiinţă s-au adunat în cadrul unei conferinţe organizate la Washington D.C., pentru a discuta despre posibilitatea readucerii la viaţă a 24 de specii dispărute. Cercetătorii nu se gândesc însă să reînvie dinozaurii, al căror ADN este considerat prea vechi pentru a putea fi exploatat astfel. La conferinţa organizată sub egida National Geographic, oamenii de ştiinţă participanţi au alcătuit o listă de 24 de specii care s-ar putea reface în funcţie de anumite criterii. Printre aceste animale se numără tigrul tasmanian sau quagga, specie de zebră originară din Africa de Sud din care ultimul exemplar a murit în captivitate, în 1883.

Printre criteriile luate în considerare figurează dacă este dorită recrearea unei specii, dacă are o funcţie ecologică importantă şi dacă este apreciată de marele public. Cercetătorii au mai ţinut cont de fezabilitate, dacă eşantioanele de ADN existente pot fi exploatate. Ultimul punct este capacitatea lumii actuale de a reintegra speciile recreate. În ediţia sa lunară, revista “National Geographic” a explicat cum este posibilă readucerea la viaţă a acestor specii: prelevând eşantioane vechi de ADN şi inserându-le într-un genom complet. Acesta este apoi injectat în celule embrionare cu propriul lor ADN. Acum zece ani, o echipă de cercetători francezi şi spanioli a readus la viaţă o capră sălbatică dispărută, însă aceasta ar fi trăit doar zece minute.

SALVARE IN EXTREMIS Proiectul ridică, ca întotdeauna, probleme etice şi logistice, inclusiv felul în care cercetătorii vor obţine un eşantion ADN utilizabil de la un animal dispărut şi dacă acest experiment are vreun rost. Costul readucerii la viaţă diferă în funcţie de specie, dar poate fi estimat la sute de mii de euro. Dorinţa de a reînvia animale dispărute a apărut ca urmare a proiectului Lazarus, în cadrul căruia oamenii de ştiinţă au recurs la clonare pentru a readuce la viaţă o broască, prin implantarea unui nucleu de celule moarte într-o altă specie de broaşte. Câteva ouă au început spontan să se dividă şi să crească, formând un nucleu de celule vii. Chiar dacă niciunul din embrioni nu a trăit decât câteva zile, testele genetice au confirmat că celulele create conţin materialul genetic al broaştei dispărute acum peste 30 de ani.

PROTEJAREA LUPILOR Mai multe organizaţii americane pentru protecţia mediului şi a vieţii sălbatice au lansat un semnal de alarmă cu privire la un plan al autorităţilor americane pentru viaţa sălbatică cu privire la oprirea protecţiei federale pentru lupi în zonele în care aceste animale nu au mai fost semnalate. Organizaţiile susţin că scoaterea de sub protecţie a lupilor le va opri pe aceste animale să repopuleze areale unde ar putea supravieţui, aşa cum sunt unele zone din statele Colorado şi California. Organizaţia WildEarth Guardians a acţionat în instanţă decizia autorităţilor de a pune capăt protecţiei oferite lupilor din statul Wyoming. În acest stat, aceste animale sunt considerate prădătoare neprotejate şi mai multe zeci au fost omorâte după ridicarea protecţiei, în cursul toamnei trecute. Un purtător de cuvânt al autorităţilor americane pentru viaţa sălbatică a precizat că încă nu s-a luat o decizie definitivă la nivel federal privind retragerea lupilor de pe lista speciilor protejate.