Președintele ales al Consiliului Județean Constanța (CJC), Nicușor Constatinescu, rămâne în arest la domiciliu în dosarul în care este acuzat că a subfinanțat Centrul Militar Zonal (CMZ), mai exact că nu ar fi plătit o factură telefonică de câteva mii de lei, dar și că a vrut să mute în sediul instituției Arhivele Naționale Constanța. Decizia a fost luată de magistrații Curții de Apel Constanța, care au respins ca nefondate atât solicitarea procurorilor DNA de înlocuire a arestului la domiciliu, dispus de Tribunalul Constanța, cu cea a arestului preventiv, cât și pe cea a apărării de schimbare a arestului la domiciliu cu măsura controlului judiciar în cazul lui Constantinescu. Amintim că, săptămâna trecută, procurorii DNA au cerut înlocuirea controlului judiciar cu arestul preventiv pe motiv că ar fi fost săvârșite noi fapte de abuz în serviciu, tentativă de abuz în serviciu și conflict de interese de când Constantinescu s-a întors la serviciu. În replică, președintele CJC a declarat că, în perioada în care i s-a permis să meargă la serviciu, nu a făcut altceva decât să respecte legea și restricțiile impuse. „Nu am încălcat nici măcar cu o virgulă controlul judiciar. De când m-am întors la serviciu, am avut la fiecare două zile controale și solicitări de verificare a actelor și plăților din partea procurorilor. De aceea spun că acuzațiile aduse de procurori nu sunt adevărate“, a declarat Constantinescu.

            CERCETAT PENTRU CĂ A RESPECTAT LEGEA? În ciuda afirmațiilor sale, președintele CJC rămâne în arest la domiciliu, atât în dosarul CMZ, cât și în cel în care este acuzat, printre altele, că a sprijinit veteranii de război și sportivii. În ce privește acest ultim dosar, avocatul lui Constantinescu, Marius Mocanu, a explicat că așteaptă motivarea Curții de Apel Constanța, care a decis plasarea clientului său în arest la domiciliu, și, dacă va fi posibil, va contesta hotărârea instanței. Situația președintelui CJC este una ingrată, el reclamând în nenumărate rânduri că este cercetat penal pentru că a dus la îndeplinire Hotărâri de CJ și că analizarea legalității HCJ ar trebui să fie efectuată de către instanțele de contencios administrativ, nu de cele penale. În acest sens, de curând, s-a pronunțat și Uniunea Națională a Consiliilor Județene din România, care a reclamat, la rându-i, faptul că președinții de CJ sunt judecați penal pentru că au dus la îndeplinire hotărâri de Consiliu. „Legea 215/2001 te obligă să duci la îndeplinire hotărârile de CJ, iar pentru asta suntem încadrați penal în 2015. Reacția UNCJR este normală, pentru că această structură apără interesele comunităților pe care le reprezentăm prin mandatul care ni s-a dat“, a mai spus Constantinescu.