Primul termen în procesul dintre Prefectura Constanţa, în calitate de reclamant, şi Primăria Cernavodă, în calitatea de inculpat, a început, ieri, la Curtea de Apel Constanţa. Procesul a fost intentat de fosta conducere a Prefecturii pe motiv că taxa de risc introdusă de Consiliul Local Cernavodă pentru societăţile care desfăşoară activităţi nucleare pe raza oraşului nu ar fi tocmai legală. Procesul a început cu o amînare deoarece avocaţii „Nuclearelectrica”, societatea care administrează Centrala Nucleară Electrică, deşi nu are vreo calitate în proces, au cerut strămutarea procesului la Tribunal. Instanţa a fixat un nou termen pentru data de 17 iunie, reprezentanţii Primăriei Cernavodă sperînd ca atunci să înceapă desfăşurarea procesului pe fond. Primarul oraşului Cernavodă, Mariana Mircea, prezentă la termenul de ieri, a declarat că tot ceea ce face „Nuclearelectrica” nu este decît o tragere de timp pentru că „îi este teamă să plătească ceea ce li se cuvine autorităţilor locale”. La termenul de ieri au fost prezenţi şi 50 de locuitori ai Cernavodei, care au declarat că taxa trebuie impusă deoarece o societate, fie ea şi de stat, soate profit de pe pămîntul Cernavodei. „Totate oraşele care au centrală nucleară beneficiază de taxe. Noi am aplicat modelul sloven, dar ceea ce dorim noi se întîmplă în toată lumea”, a spus cernăvodeanul Anton Anghelescu, care a concluzionat: „Dacă România vrea democraţie, atunci trebuie să gîndim democratic. Ceea ce face Nuclearelectrica se numeşte comunism, adică vrea să cîştige pe spatele altora fără să plătească”. Locuitorii din Cernavodă au mai spus că Nuclearelectrica nu s-a achitat de obligaţii, iar construcţia podului Sfînta Maria şi a Spitalului erau obligaţii în conformitate cu prevederile internaţionale. „Vrem locuinţe sociale, străzi asfaltate, canalizări, iar toate aceastea nu pot fi suportate doar de la bugetul local. Se vor construi Unităţile 3 şi 4 ale CNE, iar în acest proiect vor fi implicate şi societăţi private care îşi vor băga bani în buzunar după finalizarea acestor obiective. Vor plăti ele ceva pentru oraş? Legea în România este proastă, iar statul îşi bate joc de cetăţeni”, au spus cernăvodenii.

Cernăvodenii, în favoarea taxei

Recent, Primăria Cernavodă a dat publicităţii rezultatele unui sondaj de opinie, realizat în perioada 30 martie - 1 aprilie, care s-a referit la obiectivele nucleare construite pe teritoriul oraşului şi la aplicarea taxei de risc. Pentru realizarea sondajului s-au intervievat 500 de persoane cu vîrste cuprinse între 18 şi 70 de ani, din toate categoriile sociale. Potrivit primarului, 31% din cei chestionaţi au declarat că CNE reprezintă un risc de contaminare pentru locuitori, fapt ce arată, potrivit primarului, că gradul de necunoaştere în rîndul populaţiei privind activitatea centralei este ridicat. În ceea ce priveşte întrebarea dacă populaţia din Cernavodă este de acord cu depozitarea deşeurilor radioactive în zonă, 86% dintre respondenţi au spus că nu sînt de acord cu acest lucru, iar 42,9%, că sînt deşeuri radioactive depozitate pe teritoriul oraşului. De asemenea, potrivit sondajului, 80% din cernăvodeni au precizat că doresc instituirea unei taxe de risc şi au adăugat că simt nevoia de a fi informaţi şi consultaţi în deciziile care privesc siguranţa şi sănătatea lor.

Consiliul Local a aprobat, în baza prevederilor Codului fiscal, art. 23, alin. 2, o taxă pentru activităţile cu impact asupra mediului înconjurător, în valoare de 70.301.000 lei. Cuantumul acesteia a fost motivat de autorităţile locale, pe de o parte, de privarea bugetului local de obţinerea a peste 20 milioane de euro din impozitarea clădirilor CNE, iar pe de altă parte, de necesităţile urgente ale comunităţii, privind extinderea reţelei de termoficare (100 de străzi din Cernavodă sînt netermoficate), îmbunătăţirea calităţii apei, mărirea spaţiilor verzi, înfiinţarea unui centru de monitorizare, asigurarea de medicamente populaţiei şi efectuarea unor analize medicale periodice pentru locuitori, educaţie, informare şi măsuri de protecţie socială. Potrivit primarului, înfiinţarea taxei de risc are la bază modelul sloven din localitatea Krsko, care primeşte, anual, peste 7 milioane de euro pentru găzduirea unei centrale nucleare cu un singur reactor, iar alte 4,7 milioane euro, compensaţii pentru depozitul de deşeuri slab şi mediu active.

Cu toate că Prefectura este parte în proces, în favoarea acestei taxe s-a declarat şi actualul prefect al Constanţei, Tit-Liviu Brăiloiu, care a spus că fostul prefect, Dănuţ Culeţu, a greşit cînd a atacat această taxă. Prefectul a spus că taxa de risc este în conformitate cu prevederile Codului fiscal. „Taxa instituită de Primăria Cernavodă este una de risc şi nu de poluare. Populaţia nu trebuie să se alarmeze că centrala poluează, dar cetăţenii suportă un anume risc, iar mie mi se pare normal ca cei care exploatează această centrală să contribuie cu o sumă la bugetul local, sub numele de taxă de risc”, a spus Tit-Liviu Brăiloiu.