Primarul Cernavodei, Mariana Mircea, s-a întîlnit cu directorul general al Societăţii Naţionale „Nuclearelectrica” (SNN - care administrează Centrala Nucleară Electrică (CNE) de la Cernavodă), Pompiliu Budulan, şi cu secretarul de stat în Ministerul Economiei, Tudor Şerban, pentru a discuta despre hotărîrea Consiliului Local privind aplicarea taxei de risc. Potrivit afirmaţiilor primarului Mariana Mircea, deşi discuţiile dintre cele trei părţi au durat cîteva zeci de minute, întîlnirea nu s-a încheiat cu niciun rezultat, oficialii de la Bucureşti respingînd, din start, ideea de a plăti o taxă de risc, pentru că: „E sărăcie mare”. Cam aşa s-a exprimat directorul SNN, Pompiliu Budulan, cînd a fost întrebat de taxă. Mai mult, primarul Mariana Mircea a spus că oficialul SNN i-a transmis că nu va plăti taxa chiar dacă justiţia va da dreptate Primăriei. Edilul Cernavodei a spus că, în afara faptului că resping taxa, cei de la SNN nu au venit pînă în prezent cu nicio ofertă pentru oraş, pentru continuarea programului social. „CNE este o societate care desfăşoară o activitate economică de pe urma căreia se scot zeci de milioane de euro, din care comunitatea din Cernavodă nu beneficiază de nimic. Mai mult, CNE foloseşte terenul Cernavodei şi nu plăteşte niciun impozit. Comunitatea din Cernavodă a cedat, gratuit, în ultimii 10 ani, pentru acest obiectiv de importanţă naţională, 91 ha teren (12% din intravilanul localităţii). În plus, 100 de ha au interdicţii de construcţie şi de desfăşurare a activităţilor economice, iar alte 400 de ha de teren au alte restricţii”, a spus Mariana Mircea. Ea a adăugat că administraţia locală nu va renunţa la obţinerea drepturilor care se cuvin comunităţii locale din taxa de risc pe care a stabilit-o, conform Hotărîrii Consiliului Local nr. 101/29 octombrie 2008, pentru societăţile care au ca obiect de activitate producţia de energie electrică din activităţi nucleare şi depozitarea deşeurilor radioactive, în cazul de faţă Centrala Nucleară Electrică (CNE). Primarul Mariana Mircea a spus că înfiinţarea taxei pentru activităţile cu impact asupra mediului înconjurător are la bază prevederile Codului Fiscal art. 283, alin 2. Valoarea taxei este de 70.301.000 lei, motivată, pe de o parte, de privarea bugetului local de obţinerea a peste 20 milioane de euro din impozitarea clădirilor CNE şi, pe de altă parte, de necesităţile urgente ale comunităţii privind infrastructura, calitatea apei, spaţiile verzi, educaţia şi informarea, centrul de monitorizare, medicamente şi analize medicale. Potrivit primarului, singurul obiectiv nuclear de importanţă naţională este scutit prin lege de impozitul pe clădirile amplasate pe teritoriul oraşului Cernavodă, care se ridică, anual, la 100.795.787 lei (23,4 milioane euro), bani care, dacă CNE i-ar plăti bugetului local, ca orice alt agent economic, ar putea transforma Cernavodă într-un oraş în care populaţia să trăiască în condiţii civilizate. Primarul spune că Cernavoda anului 2009 este un oraş cu o populaţie de pînă în 20.000 de locuitori, în scădere, cu peste 50 de străzi fără reţea de canalizare, 100 de străzi fără reţea de termoficare, cartiere fără iluminat public, servicii medicale sub standarde, străzi neasfaltate, populaţie asistată social în creştere, dar cu singura centrală nucleară din ţară.