Este tot mai evident că propunerile de comasare a spitalelor, dar şi de transformare a lor în cămine de bătrâni sau centre de permanenţă s-au făcut “în disperare” după bani, Sănătatea fiind într-o situaţie tragică. După publicarea listelor cu unităţile sanitare care vor fi comasate sau desfiinţate, reacţiile autorităţilor, managerilor de spitale, medicilor, dar şi localnicilor, au apărut la scurt timp, şi nu oricum, şi cu justificări întemeiate. Un exemplu în acest sens este Spitalul Orăşenesc Cernavodă. Propunerea ca spitalul să se transforme în cămin de bătrâni este o dovadă că specialiştii MS nu au analizat situaţia îndeaproape. Într-un comunicat de presă, primarul oraşului Cernavodă, Mariana Mircea, vorbeşte despre necesitatea funcţionării unei unităţi sanitare în localitate, în primul rând ea deservind necesităţi în caz de urgenţă, făcând referire la Centrala Nucleară. Încă de anul trecut, au început demersurile pentru ca spitalul să nu fie desfiinţat, edilul având întrevederi cu reprezentanţii Sănătăţii locale, dar şi centrale. “Spitalul a fost construit prin Programul Social de Urgenţă, aprobat prin Hotărâre de Guvern, fiind necesar în procesul de autorizare. Mai mult decât atât, spitalul este prevăzut cu spaţii pentru decontaminarea personalului Centralei Nucleare şi populaţiei, în caz de accident nuclear sau urgenţe radiologice”, se arată într-un comunicat al Primăriei.

ŞI ALTE JUSTIFICĂRI. Cernavodă nu este interesat de un asemenea proiect deoarece în oraş funcţionează deja o instituţie similară încă din 2005. Căminul este un centru rezidenţial pentru persoane vârstnice, cu o capacitate de 55 de locuri, în prezent fiind găzduite doar 22 de persoane. Spitalul deserveşte atât populaţia din localitate cât şi pe cea din zonele limitrofe, pe o distanţă de 45 de km. “Este vorba despre o populaţie de peste 30.000 de locuitori din Cernavodă şi satele Dunăreni, Florii, Aliman, Vlahi, Rasova, Cochirleni, Seimenii mici, Seimenii mari, Dunărea”, explică edilul.

DESPRE SPITAL. În opinia autorităţii locale, spitalul este unul nou, modern, inaugurat în 2006, dotat cu aparatură medicală performantă (laparoscop, videocolposcop, ecograf, ecograf portabil, aparat radiologic) în care funcţionează compartimentele de medicină internă, obstetrică ginecologie, neonatologie, pediatrie, chirurgie generală, ATI, existând şi un serviciu de gardă. Tot aici mai funcţionează Ambulatoriu integrat cu 12 cabinete de specialitate (spitalizare de zi; bloc operator; laborator analize medicale; laborator radiologie şi imagistică medicală, serviciul de anatomie patologică; compartiment de prevenire şi control al infecţiilor nosocomiale; dispensar TBC; farmacie). “În ultimii doi ani, în urma solicitărilor cetăţenilor din Cernavodă s-au depus eforturi pentru atragerea de cadre medicale specializate în oraş, astfel încât cetăţenii să nu mai fie nevoiţi să se deplaseze la Medgidia sau la Constanţa. Ne întrebăm ce se va întâmpla cu toate aceste dotări şi îmbunătăţiri dacă spitalul se va închide? Unde se vor duce toţi pacienţii care în prezent apelează la serviciile acestui spital?”, întreabă primarul. “Numărul persoanelor care solicită serviciile Spitalului din Cernavodă nu este deloc de neglijat. Numai în 2010 au fost spitalizate aprox. 5.000 de persoane. Numărul consultaţiilor în urgenţă a fost de 11.000, iar pacienţii spitalizaţi pentru o zi au fost 9500. Pentru a atrage şi a menţine personalul medical în oraş, Primăria şi Consiliul local Cernavodă au acordat diverse facilităţi (locuinţe, transport gratuit, prime de stabilitate etc.). Conform serviciilor prestate şi decontate de Casa Judeţeană de Asigură de Sănătate, spitalul acoperă cheltuielile privind salariile, medicamentele, analizele şi serviciile medicale, cheltuielile administrative fiind suportate din bugetul local. În 2010, o cotă de 12% din bugetul spitalului a fost asigurată de bugetul local, iar în 2011 participarea va fi de 22%”, se mai subliniază în comunicatul Primăriei Cernavodă.

ŞOCANT. Deşi, iniţial, chiar preşedintele Traian Băsescu anunţa că modificările vor fi făcute doar în cazul spitalelor mici, nerentabile, cu care Sănătatea face mare risipă, listele publicate pe site-ul MS au şocat. Sunt vizate unităţi sanitare recunoscute în lume ca instituţii medicale de elită, comparabile cu spitale similare din UE, dar şi unităţi “cheie” (cum este şi cazul Spitalului Cernavodă). Un alt exemplu ar fi Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare din Tg. Mureş, centru de excelenţă în chirurgia pe cord şi îngrijirea bolnavilor cu suferinţe cardiace grave, care ar trebui să devină secţie exterioară a Spitalului Clinic de Urgenţă din Tg. Mureş. Recţiile vehemente ale celor de la Institutul Inimii din Târgu Mureş nu au impresionat, însă, autorităţile. Nici Iaşiul, centru medical de referinţă pentru zona Moldovei, nu a ieşit din vizorul autorităţilor. Astfel, Spitalul Clinic de Urgenţă “Sfântul Ioan” din Iaşi ar urma să fie comasat cu Spitalul Clinic de Urgenţă “Sfântul Spiridon” Iaşi. Surprinzătoare sunt şi comasările din Capitală. Aici, Institutul de Fonoaudiologie şi Chirurgie Funcţională “Dorin Hociotă” va fi comasat cu Spitalul Universitar de Urgenţă. Cele două spitale nu au nimic în comun şi, mai mult, sunt situate la distanţă mare unul de celălalt. Nimeni din cele două unităţi sanitare şi nici chiar din afara acestora nu a putut explica această “alianţă”, care ar duce la desfiinţarea unei unităţi de referinţă în ORL. Şi lista comasărilor care au şocat continuă: Institutul Naţional de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice “Nicolae Paulescu” cu Institutul Naţional de Endocrinologie “C.I. Parhon”; Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare “C.C. Iliescu” cu Institutul Clinic “Fundeni”; Institutul de Pneumoftiziologie “Marius Nasta” cu Institutul Naţional de Boli Infecţioase “Matei Balş”. Şi exemplele pot continua.

INDIGNĂRI MARI ÎN ŢARĂ. În ţară, marea majoritate a şefilor de spitale care vor suferi modificări semnificative sunt împotriva măsurilor, unii atrăgând atenţia că singurii care vor avea de suferit vor fi bolnavii. De exemplu, primarul oraşului arădean Chişineu-Criş (PSD) s-a declarat revoltat de includerea spitalului local pe lista unităţilor care vor fi transformate în cămine de bătrâni, susţinând că bolnavii din zonă vor ajunge să se trateze în Ungaria, pe bani grei. “Sunt revoltat că vom umple ţara de cămine de bătrâni, în care nu vom mai apuca să stăm pentru că vom muri bolnavi, fără tratamente în spitale. Guvernul ne-a obligat să luăm aceste spitale, prin aşa-zisa descentralizare, iar după ce am investit în ele şi le-am adus la condiţii decente ni le ia”, a declarat primarul. Primarul comunei Bratca, Adrian Mateiaş (PNL), va da MS în judecată dacă nu va reveni asupra deciziei de a transforma centrul de sănătate din localitate în cămin pentru bătrâni, deoarece centrul deserveşte 20.000 de locuitori, iar comunitatea are deja un proiect european de înfiinţare a unui azil. Managerii spitalelor din Codlea, Săcele şi Victoria consideră măsura abuzivă, în timp ce conducerile Spitalului de Copii şi Maternităţii Braşov spun că varianta comasării cu Spitalul Judeţean Braşov este irealizabilă şi ilogică. Nici primarii oraşelor Roznov şi Bicaz, judeţul Neamţ, nu sunt de acord cu desfiinţarea unităţilor spitaliceşti, considerând că nu se poate ca zeci de mii de locuitori să rămână fără asistenţă medicală şi că MS nu poate lua decizii fără să se consulte în prealabil cu autorităţile locale. Reprezentanţii Consiliului Judeţean Prahova au anunţat că săptămâna viitoare se va organiza o dezbatere publică în care managerii spitalelor ce urmează a fi comasate vor fi consultaţi cu privire la proiectul MS. Primarul oraşului Urlaţi şi cel din comuna prahoveană Floreşti critică propunerile făcute şi spun că nu sunt de acord ca spitalele din cele două localităţi să fie reprofilate, întrucât gradul de ocupare al acestora este mare, iar în respectivele unităţi sanitare s-au făcut investiţii importante în ultima perioadă. Primarul oraşului Solca, judeţul Suceava, Valeruţ Ţăranu Hofnar, a declarat că reprofilarea Spitalului de Boli Cronice Solca în Cămin de Bătrâni nu este benefică pentru oraş în condiţiile în care populaţia este îmbătrânită, iar o parte din cetăţeni “îşi prelungeau zilele” adresându-se acestui spital. Nu în ultimul rând, şi conducerea Consliului Judeţean Vaslui a spus că nu va accepta sub nicio formă preluarea în administrare a celor două spitale odată cu transformarea lor în centre pentru bătrâni.