Catastrofa din Japonia a lăsat, pe lângă tragedia sutelor de mii de morţi, dispăruţi, localităţi întregi rase de pe faţa pământului şi multe nedumeriri, întrebări şi semnale de alarmă. La unele dintre aceste întrebări răspunde preşedintele Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare (CNCAN) Vajda Borbala, într-un interviu acordat unei agenţii de ştiri. Astfel, în cazul în care va exploda vreun reactor (vineri şi sâmbătă sunt considerate a fi zilele de numărătoare inversa până la un potenţial dezastru nuclear), evenimentul nuclear de la Fukushima ar putea fi încadrat la nivelul 7 pe o scală de la 0 la 7. “Deocamdată însă nu se discută despre aşa ceva, există acea anvelopă de protecţie. În momentul în care explodează reactorul, se poate ajunge la nivelul 7, adică ultimul nivel. Tot în presa italiană a apărut informaţia că cei de la Comisia Europeană doresc o protecţie a centralei de la Cernavodă astfel încât să poată rezista şi la accidente aviatice sau chiar la atacuri cu rachete. Există deja. Anvelopa pe care o are un reactor este între 0,7 şi 1,5 metri de beton. Ea este protejată în cazul producerii unor astfel de evenimente. Construcţia acestora nu este lăsată de nimeni la voia întâmplării, mai ales că vine CE şi ne controlează. Pentru centrala de la Cernavodă a fost contractat un credit de la Euratom (Comunitatea Europeană a Energiei Atomice - n.r.). Ar fi acordat aceşti bani dacă nu ar fi fost siguri că sunt întrunite toate condiţiile de siguranţă? În lumea financiară nu primeşti astfel de împrumuri dacă nu poţi garanta că dai banii înapoi”, a declarat preşedintele.

HIDROCENTRALE ÎN LOC DE CENTRALE NUCLEARE. Potrivit acestuia, unele state europene ar putea să-şi reconsidere \"opţiunea pentru nucleare\", în urma evenimentelor din Japonia, şi să renunţe la unele proiecte de centrale nucleare. “Fiecare stat îşi poate reconsidera opţiunea pentru nucleare. Nu ştiu dacă noi suntem în măsură să facem acest lucru. Unele state, dacă ar avea posibilitatea, ar putea construi hidrocentrale în locul centralelor nucleare, varianta fiind mai ecologică. O îngrijorare mare a fost a celor din Austria, care oricum sunt împotriva energiei nucleare, nici nu au reactoare. De asemenea, Germania a decis să închidă reactoarele mai vechi de 30 de ani. În Japonia, reactoarele au reacţionat foarte bine la cutremur, dar au suferit din cauza tsunami-ului şi nu au rezistat”, a explicat el.

DESPRE FUKUSHIMA ŞI CERNAVODĂ… În ce priveşte dezastrul din Japonia…, “este adevărat, a trecut o săptămână de când se confruntă cu probleme, însă un reactor nuclear nu poate fi răcit imediat. Durează cam trei luni până se răceşte complet. Îl poţi opri parţial, îl poţi ţine sub control. Însă acolo au pierdut controlul”. Borbala a mai spus că cei de la Fukushima nu au timp să furnizeze informaţii despre ce se întâmplă exact acolo fiind ocupaţi cu instituirea tuturor măsurilor de siguranţă. \"Nu ştim exact ce a explodat acolo, dar cu siguranţă nu a explodat reactorul. Au explodat nişte clădiri, dar până la miezul reactorului mai sunt multe elemente care îl protejează. Cu siguranţă nu a crescut nivelul de radiaţii ca la Cernobâl\". Amintim că Centrala de la Fukushima, puternic afectată de cutremurul devastator din 11 martie, s-a confruntat cu o serie de explozii aproape zilnice la reactoarele sale. Iar în ceea ce priveşte întrebarea “cât de sigure sunt reactoarele 1 şi 2”, Borbala răspunde: “În România, din punctul nostru de vedere, reactoarele 1 şi 2 sunt în parametri de securitate nucleară”.

TEST NUCLEAR DE STRES. Ţările membre ale UE au decis, marţi, să efectueze teste de rezistenţă asupra centralelor nucleare la cutremure, valuri tsunami şi atacuri teroriste. La reuniunea solicitată de comisarul european pe energie, Gunther Oettinger, la Bruxelles, pe tema siguranţei nucleare, s-a convenit ca la toate unităţile nucleare din Europa să se aplice un test de stres care, deocamdată, nu a fost definit. “S-a discutat formarea unui grup de lucru cu specialişti din toată Europa, cu reprezentanţi ai autorităţilor de reglementare din domeniul nuclear, pentru a vedea care sunt modalităţile pentru sporirea încrederii în măsurile luate pentru ca aceste centrale nucleare să funcţioneze la maximum de protecţie. Trebuie evaluate toate unităţile din Europa în privinţa riscurilor seismice. Decizia supremă de a le închide sau nu va aparţine fiecărei ţări în parte”, a mai declarat el, adăugând “în ceea ce priveşte centrala de la Cernavodă, nu noi vom fi cei care să verificăm, deoarece efectele unui dezastru nuclear sunt transfrontaliere, precum efectele de la Cernobâl. Peste o săptămână va fi transmis în fiecare stat european un document cu puncte cheie care trebuie urmărite. Va circula printre toţi actorii din sectorul energetic nuclear, după care ne vom întruni cu toţii în maximum o lună”.