Lucrările de construcţie la cel de-al doilea reactor de la Cernavodă, aflat sub administrarea Centralei Nuclearo Electrice (CNE) Invest, sînt finalizate în proporţie de 91,3%, iar în ceea ce priveşte lucrările de inginerie şi procurare a materialelor necesare s-a realizat un procent de peste 96%. Deja Unitatea 2 a CNE are un procent de punere în funcţiune de 44,6%, iar în luna septembrie, cînd moderatorul Unităţii va fi umplut cu apă grea, vor fi create condiţiile producerii primilor kilovaţi. “Este vorba despre o punere în funcţiune în etape, iar la sfîrşitul lui decembrie este programată prima încărcare a reactorului. La început va consuma energie, iar treptat se va produce în procente din ce în ce mai mari pînă la atingerea capacităţii de producţie. Acest moment este apreciat ca începutul lunii iulie 2007, însă mai precis se va ajunge la capacitatea proiectată în luna septembrie 2007”, a declarat directorul adjunct al părţii române al CNE Invest, Viorel Mărculescu. El a făcut această afirmaţie, ieri, în prezenţa şefului său Teodor Chiriţă şi a ministrului Industriei şi Comerţului, Codruţ Sereş, care au sosit la Cernavodă împreună cu preşedintele Agenţiei Nucleare şi al Comitetului pentru Unităţile 3 şi 4, Valică Gorea şi cu reprezentanţi ai Ministerului Mediului. Oaspeţii de la Bucureşti s-au întrunit pentru şedinţa Comitetului Interministerial la care au participat şi specialişti din Canada şi Italia, angrenaţi în construcţia reactorului. Pentru urgentarea intrării în exploatare a Unităţii 2, Guvernul a aprobat un credit de 122 de milioane de euro concomitent cu adoptarea unui act normativ prin care s-a stabilit ca necesarul de apă grea să fie convertit în acţiuni. Sumele ajung pentru finalizarea lucrărilor, pentru acoperirea întîrzierilor şi înlocuirea unor echipamente care s-au dovedit necorespunzătoare avînd în vedere că au fost achiziţionate în urmă cu 20 de ani, iar unele componente s-au degradat. Ministrul Economiei şi Comerţului, Codruţ Şereş, a precizat că investiţiile necesare pentru al doilea reactor de la Cernavodă sînt de 917 de milioane de euro, sumă care nu se va modifica.

În martie 2007, reactorul va intra în funcţiune

Şereş şi-a manifestat nemulţumirea pentru faptul că reprezentanţi ai celorlalte ministere, mai puţin al Mediului, nu au venit la Cernavodă la întrunirea interministerială, deşi au fost anunţaţi din timp. “Mi-aş dori să existe mai multă responsabilitate din partea tuturor instituţiilor româneşti care ar trebui să concure la buna realizare a acestui proiect. Am găsit înţelegere la Ministerul de Finanţe, sper că şi Agenţia de Administrare Fiscală va continua să dea dovadă de aceeaşi înţelepciune ca şi pînă acum în ceea ce priveşte relaţiile cu Nuclear Electrica şi contractorii săi”, a mai spus Sereş. El a precizat că în luna martie a anului viitor, reactorul nuclear va intra în funcţiune, iar unitatea va produce energie termică, în mod controlat. Începînd din luna iulie, cînd Unitatea 2 va funcţiona la capacitate maximă, cele două reactoare de la Cernavodă vor depăşi producţia de energie electrică de la hidrocentrala Porţile de Fier, furnizînd sistemului naţional 18% din energia electrică necesară, după cum a declarat Viorel Mărculescu. Acesta a precizat că proiectul are o lună întîrziere faţă de grafic, pentru că unele echipamente nu au fost primite la timp din Canada sau au fost necorespunzătoare.

Centrala de la Cernavodă a fost proiectată cu cinci reactoare de tehnologie canadiană tip CANDU, avînd puteri instalate de 720 MW fiecare. În prezent, centrala funcţionează cu un singur reactor, care asigură 9,5% din consumul naţional de energie electrică. Deşi Sereş a precizat că energia produsă la Cernavodă este de 250 de ori mai ieftină decît cea produsă de Termoelectrica şi cu 30% faţă de sistemele hidroelectrice, nu a putut preciza ce înseamnă intrarea în funcţiune a Unităţii 2 pentru buzunarul românului. În ceea ce priveşte Unităţile 3 şi 4, acestea ar putea intra în funcţiune cel mai devreme în 6 ani dacă va exista o finanţare ritmică, după cum a afirmat ministrul Industriilor şi Comerţului. El a mai spus că există mai multe companii multinaţionale care vor să finanţeze lucrările de construcţie la reactoarele 3 şi 4 însă, unele vor doar să furnizeze echipamente care să fie convertite în acţiuni, iar altele nu sînt de acord ca statul să controleze 51% din acţiuni, în timp ce o parte doresc ca sumele investite să se reîntoarcă la finanţator în formă de energie electrică. “Fondurile necesare sînt de 2,2 miliarde de euro însă vom propune Guvernului trei variante de finanţare printre care şi cea cu contribuţie 100% a statului”, a mai spus Codruţ Sereş. El a mai spus că în cele 2,2 miliarde de euro sînt incluse şi sumele necesare neutralizării deşeurilor care în prezent sînt depozitate într-o zonă special amenajată din incinta Centralei. Potrivit lui Mărculescu, acestea vor fi depozitate pentru o perioadă de 50 de ani în condiţiile în care se produc anual aprox. 20 de tone pe an. Oficialii de la Bucureşti au vizitat Unitatea 2 şi au avut posibilitatea să inspecteze toate zonele mai ales că în scurt timp vor exista sectoare unde nu va mai avea acces nici o persoană timp de zeci de ani, pînă la închiderea reactorului.