Sectorul românesc al construcţiilor este recunoscut ca cel mai dinamic factor de creştere economică pentru ţara noastră, el afişînd un avans în activitate de 33,6% (15 miliarde euro) anul trecut, iar prognozele pentru anul 2008 indică un avans între 20-35%, arată datele firmei poloneze de consultanţă PMR. Seminarul prilejuit de a doua zi de desfăşurare a Tîrgului Tomis Ambient Construct, de la Mamaia, a adus în discuţie teme de larg interes precum avantajul folosirii materialelor de construcţii moderne, folosirea energiilor alternative pentru spaţiile de locuit şi conceptul de casă ecologică. Consultanţii imobiliari au observat că sub raportul mărimii şi al calităţii, multe locuinţe din România necesită renovări. În acest sens, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Materiale de Construcţii din România (APMC), Claudiu Georgescu, susţine că “după 1990, casele vîndute românilor au fost şi ieftine şi proaste. Nu se lua în calcul la acea vreme reabilitarea termică a spaţiilor de locuit şi se construia pentru că trebuia, iar din 2010, niciun proprietar nu va putea să-şi vîndă sau închiria casa fără un certificat energetic, hîrtia care arată în ce stare este construcţia din punct de vedere termic şi electric”. Acest certificat energetic este eliberat de către un auditor energetic atestat, în urma unei expertize energetice, şi este valabil 10 ani de la data emiterii. Certificatul stabileşte în ce clasă energetică se situează respectiva clădire, printr-un calificativ. Calificativele sînt de la J la A, litera J indicînd pierderi masive de caldură, iar litera A, pierderi foarte mici de energie. Conform noii legislaţii, clădirile au nevoie de un vertificat energetic fie că sînt reabilitate sau nu, iar proprietarii trebuie să plătească un auditor energetic pentru elaborarea acestui certificat. Preţul pentru acest studiu de fezabilitate variază între 4 şi 7 euro/mp (inclusiv pereţi şi tavan). Pe lîngă certificatul de performanţă energetică a clădirii, în acest preţ sînt incluse şi cîteva soluţii şi practici care permit creşterea performanţelor energetice ale clădirii. Pentru ca reabilitarea termică a locuinţelor să nu fie o corvoadă pentru majoritatea proprietarilor de locuinţe care nu dispun de bugete pentru a investi în izolarea căminului, APMC militează pentru înfiinţarea unei agenţii naţionale care să se socupe de reabilitarea termică a blocurilor. În acelaşi timp, să nu uităm că statistica PMR a estimat un deficit de locuinţe pe piaţa românească de circa un milion de unităţi, iar pînă în 2010, vor fi realizate anual circa 50.000 de locuinţe. Păstrînd acest ritm mediu de construcţie, satisfacerea deficitului s-ar putea încheia spre anul 2028. Cu toate acestea, printre factorii care ar putea influenţa negativ piaţa construcţiilor se numără deficitul de forţă de muncă, precum şi capacitatea redusă a firmelor de construcţii româneşti de a prelua proiecte de dimensiuni mari.

Case ecologice

Trecînd spre un ton mai optimist, reprezentantul APMC a arătat că românii se orientează spre casa ecologică. “Chiar dacă în România există de secole case din lemn sau chirpici (materiale ecologice - n.r.), pînă la atingerea standardelor pe care le presupune o casă ecologică mai este mult. Aceasta este o casă în primul rînd inteligentă”, a explicat Georgescu. O construcţie ecologică, la fel ca una pasivă, se caracterizează prin faptul că nu elimină noxe, aşa cum se întîmplă în cazul unei construcţii clasice. Noxele sînt generate de procesele de încălzire sau alte astfel de operaţiuni generatoare de poluare. Deşi casa ecologică este cu 20-30% mai scumpă ca una tradiţională, investiţia se amortizează în cîţiva ani prin întreţinerea în scădere cu cel puţin 100 de euro lunar, comparativ cu o casă tradiţională. Atuurile casei ecologice sînt: economisirea de energie, aspectul impunător, uşurinţa în realizare, rezistenţa la cutremur, fundaţii mai reduse ca volum şi cost, camere bioclimatice. Investiţia iniţială se pare că ajunge la 78.000 de euro, din care 33.000 de euro pompa de căldură cu anexe. Case din stîlpi şi grinzi închise cu grindă ecarisată peste care se poate construi uşor un nivel superior, locuinţe din panouri de tip sandvici (care se asamblează foarte repede economisind timp), case din lemn rotund (care implicit sînt izolate fonic şi nu necesită termoizolaţie) par să fie viitorul în care habitatele umane să se integreze în ecosisteme naturale.