Îndelung aşteptata listă a obiectivelor culturale care vor face parte din patrimonial european a fost finalizată. România a fost invitată la negocieri, formalitatea aprobărilor, care va avea loc pe 12 februarie, fiind doar o trecere în revistă a obiectivelor din listă, căci toate cele patru propuneri au fost aprobate. Ţara noastră a devenit astfel statul-membru cu cele mai multe obiective acceptate. Un exemplu la care ne putem raporta este Belgia care nu a reuşit să propună niciun astfel de obiectiv viabil. Dintre cele şapte criterii, cel mai important este cel al justificării unei valori emblematice pentru identitatea europeană, în dimensiunea ei transnaţională şi, implicit, întărirea calităţii de cetăţean European. Pentru ca acest patrimoniu să fie clar delimitat, comisarii europeni însărcinaţi cu realizarea listei, au declarat că există diferenţe între patrimonial European şi patrimoniul UNESCO, care este strict cultural. Pentru a intra în patrimonial European, obiectivele nu trebuie să fie neapărat monumente istorice (precum casa în care s-a născut R. Schumann, propusă de Franţa). Cele patru obiective ale României sînt: Ateneul Român, Palatul Cantacuzino, Ansamblul Brâncuşi de la Tîrgu Jiu şi Cetatea Histria. Nu vor exista fonduri europene pentru această listă, statul respectiv avînd însă obligaţia să aibă grijă şi să-şi protejeze propriile obiective.