Alexandru Suceveanu, arheolog în cadrul Institutului de Arheologie "Vasile Pârvan" al Academiei Române din Bucureşti, responsabil ştiinţific al şantierului Histria, desfăşoară, în această perioadă, o nouă campanie de cercetări pe cel mai mare şantier arheologic din Dobrogea. Autor a numeroase studii privind cetatea Histria, ceramica romană, aşezarea de la Fîntînele din teritoriul histrian, istoric, arheolog şi epigrafist, Alexandru Suceveanu a acordat un interviu cotidianului "Telegraf", în care a vorbit despre campania de cercetare de la cetatea Histria.

Cum a fost prima dată cînd aţi păşit pe şantierul de la cetatea Histria?

Alexandru Suceveanu: Eu am absolvit Filologia clasică şi m-am adaptat destul de greu pe un şantier arheologic. Am avut norocul să o am ca profesoară şi îndrumătoare pe Maria Coja, care m-a ajutat să mă acomodez cu acest nou domeniu, care intrase în viaţa mea. Din 1966, am avut fericirea să mi se dea spre cercetare Termele II din afara cetăţii tîrzii, pe care le-am săpat pînă în anul 1973. În perioada 1973 - 1977, am făcut sondaje în Termele I din cetatea Histria, sondaje pe care le-am şi publicat în volumul VI al monografiei Histria. De-a lungul anilor, am întreprins săpături şi la Fîntînele, punct arheologic din teritoriul histrian şi la Murighiol, care, în antichitate, se numea Halmyris, cercetări pe care, de asemenea, le-am publicat. În anul 1984, m-am reîntors la Histria, iar în anul 2002, am terminat de cercetat Bazilica Episcopală, cea mai mare din Dobrogea. Bazilica Episcopală are 60 m lungime şi 30 m lăţime şi este şocantă ca dimensiuni, pentru o cetate de doar şapte hectare. Am orgoliul de a fi singurul arheolog care a publicat toate cercetările.

Despre Histria se spune că este un adevărat şantier şcoală. Ce părere aveţi despre acest lucru?

Se poate spune că Histria este cel mai mare şantier din Dobrogea, mai ales că cercetările s-au desfăşurat şi continuă să se desfăşoare în toate etapele antichităţii romane. Din 1966 şi pînă în 2006, pot spune că am format 40 de arheologi, iar pînă în prezent, zece doctori în istorie.

În ce sector desfăşuraţi, în prezent, săpăturile la Histria?

În această perioadă, cercetăm în mai multe sectoare, unul dintre ele de perioadă romană, acolo unde, sub o casă romană, am descoperit un sanctuar grecesc. Această descoperire nuanţează problemele de stratigrafie. Într-un alt sector, am descoperit sub o Bazilică creştină un sanctuar păgîn, iar în fîntîna sacră a sanctuarului păgîn am scos la suprafaţă un bogat inventar arheologic. De asemenea, am descoperit trei case romane în afara incintei romane tîrzii. Histria este paradisul cercetării greco-romane.

Cum a decurs colaborarea cu arheologii Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie?

De-a lungul timpului, am colaborat cu cercetători de la Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan" al Academiei Române Bucureşti, dar şi cu arheologi din cadrul Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa, printre aceştia numărîndu-se Virgil Lungu şi Constantin Băjenaru. O colaborare exemplară am avut-o cu Consiliul Judeţean Constanţa, căruia îi datorăm foarte multe. Actuala conducere a Consiliului Judeţean Constanţa a reparat o parte din locuinţele pentru arheologi şi, în acest fel, avem posibilitatea de a continua tradiţia prin care se spune că Histria este cel mai important şantier şcoală.