Statul român, în toate formele lui - locale, județene, naționale, trebuie să încurajeze sportul, nu doar dând din clanța promisiunilor deșarte sau ținându-se disperat de fustița Simonei Halep, ci mergând pe firul unei strategii coerente, investind în baze sportive și, mai ales, în baze sportive școlare, investind într-o nouă generație de profesori de sport dedicați, reconstruind rețeaua de recrutare a viitorilor sportivi de la vârste mici, refăcând calendarul de întreceri sportive (pe bune) de la nivel școlar. Toate astea nu ca să creeze o mașinărie de produs campioni sau măcar sportivi de top pe bandă rulantă, deși, cumva, și ăsta este un efect al unei asemenea întreprinderi. Nu, ci pentru a avea la dispoziție generații de români sănătoși, care să plătească taxe și impozite, nu să încaseze indemnizații de boală cu nemiluita, care să dea pe la doctor din an în Paște, numai pentru controale de rutină și, astfel, să ușureze mai mult decât semnificativ presiunea financiară generată de sistemul de sănătate asupra bugetului public și pentru multe alte motive care nu țin deloc de emoțional, ci de reflexul nemilos al contabilității.

Ceea ce eu nu înțelegeste de ce o primărie, putem lua Constanța ca exemplu fără să greșim, prăvălește milioane de euro în cluburi reprezentând asociații private. Aș putea înțelege acest apetit grozav pentru cheltuirea unor purcoaie de bani, dacă ele ar intra în buzunarul unor entități care aparțin sectorului public, dar chiar și atunci m-aș întreba cum și în ce scop strategic sunt cheltuiți. Faptul că o echipă privată furnizează material de autoglorificare primarului nu mă interesează nici cât negru sub unghie, fiindcă mecanismul e bineștiut: Vedeți, domle, am câștigat Cupa națională, dar dacă am da salarii de 3 ori mai mari și am aduce și niște jucători străini, ne-am bate pentru cupe europene. Pe scurt, banii publici se vor duce - se duc deja? - în buzunare de impresari, de jucători, de conducători, sub formă de salarii, prime și comisioane. O, daaaa, comisioane grase și foarte grase!

Așadar, nu reușesc să pricep de ce să verși milioane de euro în veniturile personale ale unor inși, fie ei și mari sportivi, când bazele tale sportive sunt într-o stare jalnică, vecină cu dezastrul, când sportul mic este mai rău decât subfinanțat, când infrastructura sportului de masă a fost pur și simplu spulberată odată cu dispariția providențialelor maidane și înconjurarea terenurilor de sport ale școlilor cu garduri înalte și paznici, iar tabloul de competiții a fost ocupat de tot soiul de inși sau asociații care organizează competiții în propriul beneficiu, direct sau indirect.

Pe scurt, madam Primăria Constanța, puteți purcede la investiții în copii, nu în salarii de șmecheri și poze cu primari și cupe, la edificări de infrastructură și nu la abureli polivalentice? E retorică întrebarea, pe loc repaus...