Am constatat că, atunci când primarului Constanței îi năzare o idee nouă, furnicimea funcționărească și consilierească se înviorează brusc și pare să dea dovadă de nebănuite resurse de hărnicie, ba, mai mult, chiar găsește suficient de mult timp liber încât să bifeze chiar și ședințe extraordinare de Consiliu Local, în care să fluture mâini votace în aer și să lățească zâmbete satisfăcute pe fața păstorului principal al urbei. Dacă, însă, vreun cetățean vine cu o idee culturală, eee, atunci treaba devine mai complicată, i se recomandă să scrie o fundamentare, să o trimită la comisii, să mai aștepte că doar nu are oase-n burtă, etc.

Ca să intrăm în firul poveștii de astăzi, cu destul de mult timp în urmă, aproximativ trei ani, propuneam primarului Făgădău să pregătească o faptă demnă de Centenarul Marii Uniri și să caute calea prin care parcul din zona Capelei Militare, cel dintre bulevardul Tomis și strada Mircea, să primească numele de Parcul Artileriei, în amintirea și spre slava Regimentului 13 Artilerie, care nu doar că și-a avut cazărmile pe unde astăzi sunt bănci și alei, dar a fost una din unitățile militare care a luptat aprig pe frontul rezistenței românești din Primul Război Mondial, apărând Moldova și contribuind decisiv la Marea Unire de la 1 Decembrie 1918. Ideea a fost susținută, la vremea aceea și de regretatul nostru istoric Virgil Coman, șeful Arhivelor Naționale la Constanța, precum și de istoricul Costin Scurtu, directorul Muzeului Militar Național Regele Ferdinand I Filiala Constanța.

Până astăzi nu s-a întâmplat nimic. Sincer, așteptările mele în acest sens devin din ce în ce mai palide, preocupările autorităților municipale în privința sărbătoririi a 100 de ani de la Marea Unire și, mai ales, a 140 de ani de la alipirea Dobrogei la România putând fi categorisite drept o bătaie de joc. Adevărul este că e mai eficient politic să împarți cu dărnicie locuri de veci pentru revoluționarii vii și familiile lor la fel de vii, care, nu-i așa că votează?, în timp ce morții Regimentului 13 Artilerie și familiile lor sunt oale și ulcele demult, nici măcar talentele Magilor din Teleorman nu ți-i mai pot înghesui la urne peste doi ani, așadar nu aduc nici un profit.

Dacă, totuși, viceprimarul cultural Răsăuțeanu are vreo tresărire de orgoliu, de respect pentru valorile istorice ale orașului, poate să pună o mânuță pe telefon și să sune ori pe directorul Muzeului Militar, Costin Scurtu, ori pe actualul director al Arhivelor, Constantin Cheramidoglu, ori pe reprezentantul Asociației Cultul Eroilor, col (r) Remus Macovei, care îi pot furniza toate amănuntele necesare inițierii unui proiect de hotărâre de Consiliu Local care să consfințească botezul parcului.

Nu de alta, dar când a ridicat toiagul IPS Teodosie, într-o clipă s-au repezit cu buzele în papucii săi și cozile-n sus și-au aprobat rapid alocare de terenuri pentru construcția a două biserici, exact unde li s-a indicat, deci se vede treaba că se poate. Ar trebui să și vrei...