Timp de două zile, spaţiul universitar constănţean a avut deschidere directă către Europa. Mediul învăţămîntului superior, reprezentat de Facultatea de Teologie şi Facultatea de Drept şi Ştiinţe Administrative din cadrul Universităţii „Ovidius” - a găzduit două Simpozioane Internaţionale, ce au avut ca invitaţi personalităţi importante ale spaţiului cultural şi educativ european şi mondial. Primul Simpozion s-a intitulat „Religia şi Dreptul şi impactul lor asupra societăţii umane”, iar cel de-al doilea, încheiat ieri, a avut ca tematică „Cetăţenia europeană şi Cetăţenia naţională”. Organizat de Facultatea de Drept şi Ştiinţe Administrative, acest eveniment doreşte să lămurească aspectele faptului de a fi cetăţean european din toate perspectivele - juridică, politică, istorică, filosofică, religioasă, sociologică şi jurnalistică - care sînt legate de statutul de cetăţean. Prodecanul Facultăţii de Drept, prof.univ.dr. Nicolae Dură, a declarat că „este o mare bucurie pentru noi să găzduim acest congres internaţional, a cărui tematică interpelează nu numai oameni politici, ci şi jurişti, sociologi, istorici. Au răspuns invitaţiei noastre prestigioase nume din ţară şi din străinătate, avem profesori şi jurişti din Tel Aviv, Rusia, Spania, Italia, Iran, Bulgaria etc. Sperăm ca prin lucrările şi temele abordate de participanţi, să ajungem să înţelegem mai bine statutul juridic şi politic al dublei cetăţenii. Sînt sigur că, prin participarea personalităţilor din spaţiul internaţional, vom aduce completări şi clarificări importante ale acestui statut”. Noile realităţi ale europenizării trebuie privite, de către cetăţenii români, prin prisma modificărilor fireşti ale tuturor organismelor sociale şi, în primul rînd, ale mentalităţii. Termenul de „cetăţean” înseamnă „om al cetăţii”, iar societatea de cetate se călăuzeşte după principii şi legi unice pentru toţi cetăţenii ei. ÎPS prof.univ.dr. Teodosie Petrescu, decanul Facultăţii de Teologie, a declarat că „oamenii cetăţii europene se numesc şi ei, tot cetăţeni. Există cu adevărat o dublă cetăţenie. Cetăţenia europeană are o sferă largă, însă ea nu topeşte cetăţenia naţională, pentru că fiecare dintre noi are o identitate, o zestre firească pe care o purtăm cu noi. Cu această zestre firească trebuie să ne încadrăm într-un orizont mai larg, acela al Europei unite, iar această încadrare presupune obligaţii şi îndatoriri, nu doar drepturi, cum cred mulţi dintre români acum. Sper ca acest simpozion să aducă primele lămuriri şi primele principii privind cetăţenia europeană”. Simpozionul a fost denumit „maraton” programat, căci, pentru prima oară în cadrul unui asemenea eveniment, lucrările au început la orele 9.00 şi s-au încheiat după orele 21.00. Participarea internaţională a transformat evenimentul într-unul dintre cele mai importante de acest gen din România.