În timp ce natalitatea a scăzut la cote dramatice din cauza condițiilor sociale și economice din țară, iar tot mai mulți români pleacă să muncească peste hotare, un deputat PNL a găsit o soluție năstrușnică pentru a mări populația României. La ce s-a gândit Daniel Gheorghe? Să inițieze un proiect de lege prin care toți străinii care au ceva sânge românesc în vene să poată solicita cetățenia română. Soluția nu rezolvă în niciun fel dezastrul demografic cu care se confruntă țara în ultimii ani, dar mărește numărul de votanți de peste hotare, unde formațiunea liberală a fost votată masiv la ultimele alegeri. În consecință, așa-zisul proiect pentru redresarea demografiei nu pare altceva decât o gogoriță electorală. „În prezent, pe criteriul civic al redobândirii cetăţeniei române, se califică descendenţii cetăţenilor Regatului României sau României Mari de până la schimbările teritoriale din 1940, printre care se numără minoritari, alogeni, din Ucraina şi Republica Moldova. În schimb, etnicii români aflaţi în statele din jur, dintre care mulţi şi-au păstrat identitatea românească cu mari sacrificii, nu au dreptul să redobândească cetăţenia română pentru că părinţii şi bunicii lor nu au fost cetăţeni români, ei fiind născuţi în teritorii care nu au aparţinut României”, se arată în expunerea de motive a politicianului în vârstă de 32 de ani. De asemenea, în documentul citat se precizează că actuala formă a Legii cetăţeniei române nr. 21/1991 îi tratează pe etnicii români la fel ca pe străini, textul normativ nefăcând distincţie între cele două categorii de cetăţeni. În plus, deputatul penelist s-a gândit că solicitanții de cetățenie vor face și pasul de a se muta în România, chiar dacă nu au trăit nici măcar o zi pe teritoriul țării noastre până acum: "Alegerea de a se stabili în ţară făcută de etnicii români care vor dobândi cetăţenia română conform prezentului proiect de lege va contribui la redresarea tendinţelor demografice negative".
PE PRINCIPIUL: ESTE MOCA!
Deputatul PNL a mai găsit un argument: impactul bugetar şi al protecţiei sociale este zero. "Cetăţenii îşi plătesc din mijloace proprii contravaloarea paşaportului ori a cărţii de identitate sau costurile transcrierii actelor de stare civilă (certificate de naştere, de căsătorie). Statul român nu achită niciunul dintre aceste costuri. Impactul asupra protecţiei sociale este de asemenea zero, din moment ce în România majoritatea prestaţiilor sociale de care beneficiază populaţia, gen pensii, ajutoare de şomaj, asigurări sociale şi de sănătate, se acordă pe baze contributive, adică celor care au contribuit la fondurile respective, nicidecum tuturor cetăţenilor fără deosebire", a susținut Daniel Gheorghe, care este deputat de Ilfov și fiul primarului din Otopeni.
Potrivit textului legislativ depus de parlamentarul PNL, "cetăţenia română se poate acorda, la cerere, persoanelor care îşi asumă în mod liber identitatea culturală română, persoanelor de origine română şi celor aparţinând filonului lingvistic şi cultural românesc care locuiesc în afara frontierelor României, indiferent de modul în care aceştia sunt apelaţi - armâni, armânji, aromâni, basarabeni, cuţovlahi, daco-români, fărşeroţi, herţeni, istro-români, latini dunăreni, macedoromâni, maramureşeni, megleniţi, megleno-români, moldoveni, moldovlahi, români (rumâni) timoceni, rrămâni, rumâni, valahi, vlahi, vlași, voloni, macedo-armânji, precum şi toate celelalte forme lexicale înrudite semantic cu cele de mai sus - denumite români de pretutindeni".
Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 21/1991 a cetăţeniei române, republicată, a fost depusă la Senat în calitate de primă cameră sesizată şi este susţinută de parlamentari PNL şi ai minorităţilor.