Organizaţia Studenţilor Basarabeni (OSB) Constanţa a organizat, ieri, o conferinţă de presă care a avut ca scop atragerea cetăţenilor moldoveni din Constanţa la vot. “Este important ca toţi cei aproximativ 500 de cetăţeni moldoveni din Constanţa să participe la votul de pe 28 noiembrie, o secţie de votare fiindu-le la dispoziţe, între orele 7.00 şi 21.00, la cantina socială din cadrul sediului de pe bulevardul Mamaia al Universităţii Ovidius. Este momentul să punem capăt crizei constituţionale de peste Prut. În plus, este important să votăm toţi, pentru a ne decide singuri soarta, nu să o decidă alţii pentru noi”, a declarat preşedintele OSB Constanţa, Anatol Tinica. De asemenea, toţi cetăţenii moldoveni vor circula gratuit cu trenul pe 28 noiembrie, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii aprobând în acest sens o cerere înaintată de OSB, a precizat coordonatorul de proiecte al organizaţiei de pe plan local, Vasile Pruteanu.

•”UN FEL DE ROMÂNI” • Reprezentanţii tinerilor basarabeni din Constanţa spun că, din păcate, se lovesc, mai ales în primii ani de studiu în România, de o discriminare din partea fraţilor lor români. “Suntem trataţi ca şi cum nu am fi români; suntem un fel de români. Însă discriminarea o simţim mai pregnant acasă, dincolo de Prut. Zecii de ani de deznaţionalizare, care au debutat cu deportările făcute înte anii 1940 şi 1959, au lăsat urme adânci. Prigoana comunistă, care a provocat 1.505.000 de victime oficiale până la începutul anilor ’60, are efecte şi astăzi. Populaţia majoritară are şi acum o problemă să-şi spună că este română. Aceasta pentru că noţiunea de român a fost asociată zeci de ani cu ceva negativ”, a spus preşedintele Clubului Liberal din România, Alexandrin Moiseev. El a adăugat că România ar fi trebuit, în cei 20 de ani de la Revoluţie, să fi făcut paşii necesarii unirii cu Basarabia: “Şi la ora aceasta se acordă mai uşor cetăţenie rusească decât românească. Însă nu asta ar fi trebuit să fie prioritatea statului român. Acesta, în 20 de ani, trebuia să faciliteze unirea cu patria a Moldovei. Între timp, politica de deznaţionalizare continuă, în mileniul trei fiind inventată o limbă nouă, cea moldovenească, pentru a ţine separaţi fraţii de acelaşi sânge”.