Unul dintre subiectele devenite dureroase pentru români este cel al aurului de la Roşia Montană, o poveste ce datează din vremea Imperiului Roman, când strămoşii noştri au exploatat această mină simplu, cu dalta şi ciocanul. Pentru preşedintele Traian Băsescu a devenit subiect de exploatare... electorală, iar pentru alţi politicieni - doar o problemă ce dă bătăi de cap şi trebuie rezolvată. Lucrurile stau cam aşa în acest moment: şeful statului acuză Guvernul că nu retrage din Parlament şi nu face public proiectul „neconstituţional” privind Roşia Montană, în condiţiile în care, în timpul guvernării pedeliste, documentul a zăcut prin sertare portocalii. De cealaltă parte, fierbinţeala mişcărilor din stradă presează acum Guvernul Ponta, care se vede nevoit să urgenteze, într-un fel sau altul, rezolvarea proiectului de la Roşia Montană. Pedeliştii profită de moment şi fac pe indignaţii. Premierul face o comisie specială care să studieze proiectul cu simţ de răspundere. Pedeliştii fac din nou pe indignaţii.

CU CĂRŢILE PE MASĂ Între timp, ministrul pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine, Dan Şova, îi cere preşedintelui Băsescu, în replică la acuzele acestuia la adresa sa, să desecretizeze „rapoartele SRI despre Roşia Montană şi mine, dacă există”, din ultimele şase luni. Şova şi-a justificat demersul prin dorinţa de a arăta că „preşedintele Băsescu minte“ atunci când spune că el este incompetent pentru că i-ar fi trântit proiectul pe masă lui Ponta, iar premierul l-ar fi trimis la Parlament ca să scape de răspundere. El a mai spus că, dacă ar fi vorba despre „fonduri de lobby“, probabil că ar trebui desecretizate documentele din ultimii 14 ani. Dan Şova a amintit că licenţa de exploatare din 1999, calificată de el ca fiind „beleaua“ lăsată de Băsescu, când era ministru, a fost dată de un Guvern din care făcea parte acesta din urmă, fiind semnată de Radu Berceanu şi Decebal Traian Remeş. În vara anului trecut, şi premierul Ponta a cerut desecretizarea contractului de la Roşia, „cu riscul de a stârni un muşuroi de interese”.

COMISIE SPECIALĂ În Parlament, Birourile Permanente reunite au aprobat ieri, cu 311 voturi „pentru“, cinci „împotrivă“ şi 15 abţineri, constituirea Comisiei speciale privind proiectul de lege care reglementează exploatarea de la Roşia Montană, cu 21 de membri propuşi pe algoritmul politic parlamentar. Această comisie urmează să aibă un preşedinte aparţinând PSD (în persoana senatorului Darius Vâlcov), trei vicepreşedinţi aparţinând PNL, PDL, PP-DD şi un secretar aparţinând PC. Singurul care nu şi-a desemnat membrii este PDL, care a ales să protesteze prin... neparticiparea la dezbateri. Vicepreşedintele Senatului, Cristian Dumitrescu, a menţionat că până la 1 octombrie se vor depune amendamente la Comisie din partea senatorilor şi deputaţilor, iar până la 20 octombrie urmează să fie elaborat un raport asupra proiectului de lege propus de Guvern. În 21 octombrie, raportul Comisiei speciale urmează să intre în dezbaterea Senatului, iar până la 1 noiembrie - să fie votat în plenul acestei Camere. El a adăugat că raportul comisiei speciale va fi transmis comisiilor parlamentare de fond, care ar urma să poată opera modificări asupra raportului. Totodată, el a precizat că actuala procedură de urgenţă în care s-a dezbătut până acum legea privind Roşia Montană va fi suspendată până la redactarea raportului Comisiei speciale.