Cozile de la chioșcurile de presă au fost imaginea dimineții la Paris, care a făcut înconjurul lumii. „Nu mai e”, anunțau afișe postate pe chioşcurile pariziene, provocând dezamăgire clienţilor. Mulţi dintre ei s-au aruncat asupra ediţiei „Le Canard Enchaîné”, cel mai mare săptămânal de satiră din Franţa, care titra în semn de solidaritate cu „Charlie Hebdo”: „Înainte, băieţi, nu vă lăsaţi”. În alte puncte de vânzare, ca de exemplu în staţia de metrou Opéra, în centrul Parisului, chioşcarii independenţi au primit doar câte 50-100 de exemplare. „Alte exemplare sunt aşteptate joi şi vineri”, le spuneau ei clienţilor disperaţi. Posturi de radio franceze difuzau declaraţii ale unor persoane care au făcut noapte albă pentru a fi sigure că obţin acest număr istoric. Mai mulţi clienţi şi-au rezervat încă de marţi câte un exemplar la punctul de unde cumpără în mod obișnuit ziare. „Charlie Hebdo” urmează să fie difuzat în peste 20 de ţări şi tradus în cinci limbi. De la atentatul care a bulversat ţara și lumea întreagă, numărul de abonamente a explodat. Aproape jumătate de milion de oameni din SUA s-au abonat pentru ediția online.

O nouă revendicare a venit de la organizaţia Al-Qaida în Yemen, într-o înregistrare video postată ieri pe internet, în care precizează că atacul a fost comis la ordinul liderului Ayman al-Zawahiri. Totodată, postul de radio al grupării jihadiste Statul Islamic (SI) a calificat drept „extrem de stupidă” publicarea de noi caricaturi cu profetul Mahomed în paginile „Charlie Hebdo”. Uniunea Mondială a Ulemanilor Musulmani, condusă de predicatorul Yusuf al-Qaradawi, a apreciat la rândul său că „nu este înţelept” să se publice din nou desene cu profetul Mahomed, aşa cum au procedat miercuri numeroase publicaţii din lume, în semn de solidaritate cu „Charlie Hebdo”. Potrivit Uniunii Mondiale a Ulemanilor, publicarea acestor desene nu va face altceva decât să dea credibilitate tezei autorilor atentatelor potrivit căreia „Occidentul este împotriva Islamului”. În acelaşi sens, un cleric saudit, şeicul Ahmed al-Ghamedi, a apreciat că publicarea unor noi desene cu Mahomed nu este un lucru bun. La rândul său, Iranul a condamnat „gestul insultător” al revistei „Charlie Hebdo”, care a publicat pe prima pagină o caricatură înfățișându-l pe profetul Mahomed înlăcrimat, estimând că „acest desen poate afecta sentimentele musulmanilor”. 

5.000 DE EURO AU COSTAT VIAȚA A 17 PERSOANE

Au venit noi informații și din cadrul anchetei. Armele folosite de frații Said și Chérif Kouachi în atentatul împotriva publicației „Charlie Hebdo” proveneau din Belgia. Frații Kouachi au obținut armele prin intermediul francezului Amedy Coulibaly, autorul atentatului de la magazinul evreiesc din Paris. Puștile și lansatoarele de rachetă au fost cumpărate împreună cu alte arme de foc la prețul de 5.000 de euro, tranzacția având loc în apropiere de Gare Bruxelles-Midi. Ieri, ziarul „Le Soir” a tittat că belgianul care a negociat cu frații Kouachi livrarea de arme s-a predat poliției. Individul s-a prezentat marți, din proprie inițiativă, la o secție de poliție din Charleroi. Belgianul a spus că a menținut contactul cu Amedy Coulibaly și a dat asigurări că francezul a încercat să cumpere un autoturism și a încercat să-l înșele în timpul tranzacției. Traficantul de arme belgian a mai spus că, atunci când a aflat că Amedy Coulibaly are legături cu gruparea radicală Stat Islamic, s-a speriat și a ales să informeze poliția. 

Între timp, autorităţile din Germania şi Austria analizează posibilitatea introducerii unor măsuri dure împotriva propriilor cetăţeni care participă la conflicte în Orientul Mijlociu şi devin membri ai grupurilor teroriste. Guvernul de la Berlin a elaborat o iniţiativă legislativă care prevede confiscarea timp de trei ani a cărţii de identitate oricărui cetăţean german membru al vreunui grup terorist. În acest mod, persoana respectivă nu va mai putea călători în străinătate. Circa 180 de cetăţeni germani au revenit din Orientul Mijlociu şi sunt monitorizaţi de Serviciul german de securitate internă. Dacă e să ne temem doar de imigranți, am avea peste 276.000 de motive. Acesta este numărul estimat de imigranţi ilegali care au intrat în UE în 2014, ceea ce reprezintă o creştere de 138% în raport cu 2013.

LIBERTATEA PRESEI, „PĂZITĂ” DE POLIȚIE

Un omagiu simbolic a venit din partea cotidianului turc de opoziţie „Cumhuriyet”, care a publicat ieri, după un ultim control nocturn al poliţiei, patru pagini din primul număr al săptămânalului satiric francez. Traduse integral în turcă, aceste patru pagini, distribuite într-un fascicol inserat la mijlocul ziarului, reiau principalele caricaturi şi articole din „Charlie Hebdo”, inclusiv prima pagină. Anunţată marţi de către redactorul-şef de la „Charlie Hebdo”, Gérard Biard, publicarea acestui insert în Turcia a fost foarte urmărită de către autorităţile turce islamo-conservatoare, care au denunţat adesea „provocările” ziarului francez. Conducerea „Cumhuriyet”, care intenţiona să publice integral numărul „Charlie Hebdo”, a dezbătut marţi şi a decis să selecteze doar patru pagini condensate. Înfiinţat în 1924 de către un apropiat al fondatorului Turciei moderne şi laice, Mustafa Kemal Atatürk, cotidianul se opune în mod hotărât regimului preşedintelui Erdogan. Publicaţia a fost vizată, în ultimii ani, de numeroase procese şi de atentate. Poliţia a mobilizat ieri un important dispozitiv de securitate în faţa sediului ziarului, la Ankara, de frica unor manifestaţii.

TEMERI PENTRU VIITOR

Atacul asupra publicației „Charlie Hebdo” și luarea de ostatici din magazinul evreiesc de la Paris au scos în evidență pericole reale la adresa comunității iudaice. Aproape jumătate din comunitatea evreiască din Marea Britanie se teme pentru viitorul său atât în ţară, cât şi în Europa. Potrivit rezultatelor acestui sondaj organizat de Campania Contra Antisemitismului (CAA) asupra unui număr de 2.230 de britanici de origine evreiască, 45% dintre persoanele sondate apreciază că nu au un viitor în Marea Britanie, iar 58% că nu au un viitor pe termen lung în Europa. Un sfert dintre persoanele intervievate au declarat că s-au gândit să părăsească Marea Britanie în ultimii doi ani. Ancheta a fost efectuată în perioada 23 decembrie - 11 ianuarie şi acoperă luarea de ostatici de vineri, la un supermarket cu specific evreiesc din Paris, soldată cu patru morţi evrei.

Și cea mai mare asociaţie evreiască din Danemarca a cerut poliţiei să-i protejeze şcoala şi sinagoga din Copenhaga. „În opinia noastră, este foarte clar că, într-o astfel de situaţie, ţintele evreieşti sunt o prioritate pentru terorişti”, a declarat vicepreşedintele comunităţii evreilor din Danemarca, Jonathan Fischer. În luna august, în timpul conflictului din Fâşia Gaza, geamurile şcolii evreieşti din Copenhaga au fost sparte, iar pereţii clădirii au fost acoperiţi de inscripţii antisemite. Potrivit lui Fischer, în pofida absenţei „unor ameninţări concrete” la adresa comunităţii evreilor din Danemarca, serviciile de informaţii (PET) consideră localurile evreieşti din ţară deosebit de vulnerabile. Contactat de AFP, PET a refuzat să comenteze aceste informaţii. În Danemarca locuiesc aproximativ 8.000 de evrei, dintre care majoritatea se află la Copenhaga.

Conducătorul comunităţii evreieşti germane a apreciat, la rândul său, că evreii nu sunt mai în siguranţă în Israel decât sunt în Europa, după ce premierul israelian a dat asigurări că Israelul este „căminul” evreilor din Franţa, în urma atentatelor jihadiste de la Paris. „Oamenii din Israel sunt ameninţaţi de atacuri teroriste”, a subliniat preşedintele Consiliului Central al Evreilor din Germania, Josef Schuster, contactat de postul regional public de radio Hessische Rundfunk. „Eu nu consider viaţa în Israel mai sigură ca în Europa, în particular în Germania”, a adăugat acesta. Premierul francez Manuel Valls i-a răspuns omologului său israelian că Franţa fără evrei nu mai este Franţa. La un miting organizat la Berlin împotriva islamofobiei, vicepreşedintele Consiliului Central, Abraham Lehrer, şi-a exprimat îngrijorarea faţă de radicalizarea tot mai puternică în cadrul Islamului şi plecarea către Israel a unui număr tot mai mare de evrei francezi.

VICTIMELE POTRIVITE

Pericole mari nu sunt numai pentru membrii comunității evreiești. „Ne aflam în locul nepotrivit, la momentul nepotrivit”, a povestit un bărbat de 32 de ani, care efectua lucrări de mentenanţă în holul clădirii unde se află redacţia revistei „Charlie Hebdo”, în momentul în care fraţii Kouachi au intrat şi l-au împuşcat pe colegul său. „Cine ar fi putut prevedea asta? În meseria noastră te aştepţi să fii electrocutat, să fii ars după o problemă la încălzire, dar nu te aştepţi să primeşti un glonţ de Kalaşnikov”, a povestit Jeremy Ganz, în faţa presei. Acesta lucra din 2006 cu Frederic Boisseau, de 42 de ani, prima victimă a fraţilor Said şi Cherif Kouachi, care au ucis 12 persoane în atacul din 7 ianuarie, pentru grupul de servicii Sodexo.

În acea zi de miercuri, ei erau bucuroşi că lucrează împreună. Jeremy şi Frederic nu ştiau că în acea clădire se află redacţia publicaţiei satirice „Charlie Hebdo”. „Am mers în recunoaştere. Ne ocupăm de încălzire, de electricitate, am mers să cercetăm locul pentru a ne face treaba, pur şi simplu. Mergea repede în mod normal”, a povestit tânărul. „S-a întâmplat foarte repede, doar am ridicat capul şi unul dintre fraţii Kouachi a strigat „Charlie” şi a tras. Am avut timp doar să spun: „Suntem de la mentenanţă”, nu am văzut imediat că Fredo era împuşcat. Fredo a strigat: „Jeremy, sunt împuşcat, sun-o pe Catherine (soţia sa - n.r.)”, a adăugat bărbatul. „Acolo mi-am spus că ne vor termina. L-am tras pe Fredo, pentru că încă mai avea putere, m-am ascuns în toaletă cu el, am închis uşa cât de repede posibil, am reuşit să contactez pe cineva (...). Am vorbit. La un moment dat, am regretat că eram acolo cu Fredo, dar, privind în urmă, sunt mulţumit că am fost cu el, pentru că nu a plecat singur, ci în braţele unui prieten”, a continuat Jeremy Ganz. „Când am văzut pompierii în jurul lui, erau ca nişte îngeri păzitori care veneau, eram convins că or să îl salveze... Dar am văzut în ochii lor... Erau în stare de şoc şi mi-am dat seama că nimeni nu era pregătit pentru asta, poliţia era mişcată, am văzut umanitate”, a relatat angajatul Sodexo.

La rândul său, un funcţionar de rang înalt aflat la pensie a povestit pentru AFP despre lungile ore de neputinţă pe care le-a petrecut în magazinul evreiesc din Paris, în timpul luării de ostatici de vineri. În acea zi, bărbatul în vârstă de 67 de ani, care vrea să îşi păstreze anonimatul, un client ocazional al magazinului evreiesc, voia să cumpere humus: „Eram în spatele magazinului atunci când am auzit o explozie. Întrucât am fost la post în ţări aflate în război, am înţeles imediat, din zgomotul caracteristic pe care îl face un Kalaşnikov, că este vorba despre o luare de ostatici. Apoi a fost panică, oamenii s-au grăbit către o scară în spirală care ducea la subsol. M-am refugiat într-o cameră frigorifică. După o jumătate de oră, un ostatic a coborât şi le-a spus: „Urcaţi toţi sau va ucide pe toată lumea”. „Am ezitat. Apoi mi-am spus: până la urmă prefer să mor în aer liber decât într-o pivniţă”. În partea de sus a scării, el a dat peste „cadavrul unui nefericit care încercase să îi ia arma teroristului. Zăcea într-o mare de sânge, cu faţa la pământ”.

S-a alăturat celor aproximativ 12 ostatici, regrupaţi în apropiere de ieşirea din magazin: colţul cu alcool şi produse de lux. „Mi-a trecut prin minte că, înainte să mor, aş putea să mănânc. Dar acest gând frivol a fost şters rapid de o imagine îngrozitoare. Mă aflam în faţa a trei cadavre, la intrarea în magazin. Două erau cu faţa la pământ, scăldându-se în sânge. Dar cel mai groaznic era că lângă perete se afla un al treilea, în agonie. Îşi pierduse cunoştinţa, dar încă respira”, a povestit acesta.

Jihadistul a propus să termine cu el, dar ostaticii l-au descurajat. Coulibaly i-a cerut fiecărui ostatic să îşi spună numele, vârsta, profesia şi originea. „Am spus: francez. M-a întrebat: „Catolic?”. Am spus: da. Pentru el, originea era, de fapt, religia. Or, reducerea cuiva la religia sa din naştere este încununarea rasismului”, a comentat acest funcţionar care a trăit în mai multe ţări musulmane, a învăţat arabă şi a citit Coranul. Jihadistul s-a plimbat prin spatele magazinului, de unde se temea că vor veni poliţiştii. A cerut ca accesul să fie blocat cu palete. Bărbatul, care a confiscat telefoanele mobile ale ostaticilor, s-a servit de ele pentru a face mai multe apeluri. „Ne-a spus că el a fost cel care a ucis-o pe poliţista din Montrouge, că s-a coordonat cu fraţii Kouachi şi că a fost obligat să treacă mai repede decât anticipase la atacarea magazinului deoarece laţul se strângea în jurul lui. A început să vorbească. Invocând Legea Talionului şi dorinţa de răzbunare, a schiţat un tabel al persecuţiilor la care sunt supuşi musulmanii, din Myanmar şi până în Mali, trecând prin Palestina şi Siria”, a povestit ostaticul. „Ce m-a frapat este că a vorbit despre persecutarea musulmanilor în Myanmar, care sunt numiţi Rohingyas, de către budişti: este punctual. Se vedea că este un militant, nu un amator. Iar acest lucru se vedea din modul în care mânuia armele”.

Deodată, s-a auzit o explozie în spatele magazinului, în partea opusă faţă de locul unde erau reuniţi ostaticii. Coulibaly s-a grăbit spre această zonă, dar o a doua deflagraţie s-a produs în partea din faţă. „Am văzut perdeaua ridicându-se, m-am culcat la pământ, cu rucsacul pe cap. Coulibaly s-a îndreptat spre ieşirea principală...“, sunt ultimele amintiri de la magazin. La spital, unde a fost dus împreună cu ceilalţi ostatici, un reprezentant al comunităţii evreieşti l-a întrebat dacă are nevoie de ajutor, dar el a răspuns că este bine şi că nu este evreu. Apoi a adăugat: „Nu sunt evreu, dar, astăzi, mă simt teribil de evreu”.

ARTA PROVOCĂRII

Umoristul francez controversat Dieudonne a fost plasat de ieri în arest preventiv de poliţia din Paris, în cadrul unei anchete privind susţinerea terorismului, în urma atentatelor de săptămâna trecută din Franţa. Justiţia franceză a deschis luni o anchetă după ce Dieudonne s-a declarat „Charlie Coulibaly”, sintagmă creată prin alăturarea numelui revistei „Charlie Hebdo” şi al islamistului Amedy Coulibaly, care a ucis patru evrei la un magazin din Paris. Într-o declaraţie pe Facebook, care ulterior a fost ştearsă, Dieudonne a precizat că a participat duminică la marşul de la Paris în memoria victimelor atacurilor, însă a ironizat manifestaţia, catalogând-o drept „o clipă magică asemănătoare cu Big Bang”. „Ştiţi ceva, în ceea ce mă priveşte, în seara asta mă simt Charlie Coulibaly”, a adăugat acesta.

Adept al provocărilor, Dieudonne a fost deja condamnat de justiţia franceză pentru afirmaţii antisemite. În septembrie 2014, a ironizat decapitarea jurnalistului american James Foley de către organizaţia fundamentalistă Stat Islamic. Autorităţile franceze au iniţiat şi atunci o anchetă privind apologia făcută terorismului. Într-o înregistrare video din 2010, umoristul a făcut apel la eliberarea lui Youssouf Fofana, condamnat pentru uciderea în Franţa a lui Ilan Halimi, un tânăr evreu sechestrat, torturat şi ucis în 2006. Cercetat pentru această înregistrare, el a fost eliberat la începutul lui februarie, dar urmează să compară în apel, joi, în partea civilă a acestui dosar. Dieudonne M'Bala M'Bala se află în vizorul Guvernului de la sfârşitul lui 2013, iar justiţia a interzis mai multe dintre spectacolele sale.

RISCURILE... MESERIEI

Caricaturista americană Molly Norris este un exemplu contrar lui Dieudonne. Molly Norris şi-a schimbat numele şi se ascunde de patru ani deoarece a primit ameninţări cu moartea din partea islamiştilor pentru că a realizat o caricatură despre Mahomed. Ea a generat această controversă în aprilie 2010, când a realizat o caricatură, publicată online, despre un grup imaginar numit „Cetăţeni împotriva cetăţenilor împotriva umorului”, care propunea o zi dedicată libertăţii de exprimare, intitulată „Everybody Draw Mohammed Day”. La câteva zile după aceasta, a primit primele ameninţări cu moartea. Una a fost o fatwa (decret religios) ce a venit din partea influentului cleric Anwar al-Awlaki, care a declarat că „Molly Norris este prima ţintă a execuţiilor din cauza creării unor caricaturi blasfematoare”.

La momentul respectiv, Molly Norris declara pentru „Seattle Weekly” că această caricatură nu intenţiona să atragă astfel de consecinţe. „Nu am vrut ca posterul meu satiric să fie luat în serios. A devenit un fel de scuză pentru oameni ca să urască sau să fie maliţioşi. Eu nu sunt maliţioasă”, a declarat aceasta pentru „City Arts Magazine”. A explicat că la momentul respectiv a fost inspirată de furoarea creată de un episod din „South Park” care îl prezenta pe Mohamed îmbrăcat într-un costum de urs. Postul de televiziune Comedy Central, care difuzează „South Park”, a prezentat o versiune editată a episodului după ce creatorul desenelor animate a primit ameninţări.

Caricatura ei i-a inspirat însă pe alţii să lanseze o campanie de realizare de imagini cu Profetul Mahomed pe internet. Peste 100.000 de persoane s-au înregistrat pe o pagină de Facebook. Un tribunal din Pakistan a ordonat întreruperea accesului la Facebook timp de două săptămâni. Site-uri competitoare care au criticat campania au atras zeci de mii de urmăritori. După primirea primelor ameninţări cu moartea, şi-a schimbat identitatea şi s-a ascuns. Ameninţările au reprezentat o provocare pentru FBI, a declarat agentul David Gomez, care s-a ocupat de cazul ei, dar care între timp s-a pensionat. Să se ascundă a fost alegerea ei, a precizat acesta. „Nu a fost obligată. I s-a oferit opţiunea”, a explicat David Gomez. El şi colegii lui au considerat la momentul respectiv că ameninţările sunt credibile. „Acum, după patru ani şi jumătate, credibilitatea acestei ameninţări a fost demonstrată”, a afirmat el, referindu-se la atacurile de la săptămânalul francez „Charlie Hebdo”.

Clericul Anwar al-Awlaki a fost ucis într-un bombardament cu avioane fără pilot în Yemen, în 2011, dar ameninţările împotriva ei rămân. Recent, numele lui Molly Norris a apărut în revista jihadistă „Inspire”. Lista îl includea şi pe editorul „Charlie Hebdo”, Stéphane Charbonnier, ucis împreună cu alte 11 persoane săptămâna trecută, la Paris.

"Am încercat să o amendăm, dar (...) acest lucru a provocat disensiuni puternice" în ţară, între cei care promovează mai multă libertate de exprimare şi apărătorii minorităţilor, a spus el.

Săptămânalul „Charlie Hebdo“ - în sediul căruia 12 jurnalişti şi colaboratori au fost asasinaţi pe 7 ianuarie de către doi atacatori jihadişti - a tras în mod excepţional trei milioane de exemplare ale acestui număr, care urma să rămână la vânzare mai multe săptămâni. Însă, în Franţa, ziarul nu mai era de găsit miercuri, la ora 7.00 GMT (9.00, ora României), în numeroase chioşcuri de presă.