Preşedintele venezuelean, Hugo Chavez, “oaia neagră” a Washingtonului, a sosit, luni seară, la Paris, pentru o vizită oficială dedicată sorţii ostaticilor din Columbia, printre care se află şi Ingrid Betancourt. Avionul lui Chavez a aterizat la ora locală 22.25, pe aeroportul Orly, la sud de Paris. El a fost întîmpinat de şeful de protocol al Ministerului de Externe francez şi de un detaşament al Gărzii Republicane. Este prima vizită a lui Chavez la Paris de la venirea la putere a lui Sarkozy, care a făcut din eliberarea lui Ingrid Betancourt o prioritate. Hugo Chavez, care a fost primit, marţi, la Palatul Elysée, de omologul său francez, a declarat că speră să poată aduce, cu această ocazie, probe de viaţă ale ostaticei. Betancourt, fostă candidată la preşedinţie în Columbia şi care are dublă cetăţenie, franceză şi columbiană, a fost răpită în februarie 2002, de o gherilă a Forţelor Armate Revoluţionare din Columbia (FARC). Mandatat de trei luni de Bogota pentru a negocia cu FARC pentru un schimb de ostatici, Chavez s-a declarat convins, zilele trecute, că Betancourt este în viaţă, deşi nu are încă dovezi materiale în acest sens. Ultima înregistrare video cu Betancourt datează de la jumătatea anului 2003. Chavez a sosit în Franţa de la Teheran, unde şi-a declarat clar sprijinul pentru omologul său iranian, Mahmoud Ahmadinejad, aflat în conflict cu occidentalii, care îl suspectează că vrea să obţină arme nucleare. Chavez însuşi este un antiamerican declarat şi nu este deloc agreat la Washington, spre deosebire de omologul său francez, Nicolas Sarkozy, primit peste ocean cu braţele deschise. Preşedintele venezuelean a plecat de la Paris marţi seară, cu destinaţia Portugalia.

Din păcate, vizita preşedintelui Chavez în Franţa a fost umbrită de faptul că zeci de mii de funcţionari au manifestat, marţi, cerînd mărirea salariilor şi stoparea politicii de reducere a personalului, proteste cărora li s-au alăturat angajaţii din Căile Ferate, în grevă de şapte zile, precum şi studenţii. La Paris, cel puţin 20.000 de profesori au protestat. Manifestanţii cer ca guvernul să se angajeze în negocieri serioase cu privire la salariile funcţionarilor şi la locurile de muncă, a declarat Alain Olive, secretar general al sidicatului Unsa. În provincie, manifestanţilor li s-au alăturat angajaţii din Căile Ferate. Manifestaţia a fost de mari dimensiuni la Lyon, al treilea oraş ca mărime din Franţa, unde aproape 15.000 de persoane au defilat, scandînd “Măriţi salariile, nu sărăcia” şi “Ne vom lupta pentru păstrarea pensiilor”. Şi studenţii au protestat. La Caen, în vestul ţării, între 10.000 şi 20.000 de persoane au ieşit în stradă. Circa 2.000 de studenţi, liceeni şi profesori au manifestat zgomotos şi au purtat banderole pe care se putea citi “Pentru o universitate publică, laică şi gratuită, împotriva tuturor discriminărilor”. Jumătate dintre cele 85 de universităţi sînt afectate sau blocate de studenţi, care protestează faţă de un proiect de lege pentru autonomia universitară, care ar duce, potrivit acestora, la o privatizare a învăţămîntului superior.