Cheltuielile mondiale de armament au cunoscut, anul trecut, cea mai scăzută creştere anuală, de numai 1,3% din 2001, ca urmare a unor constrângeri bugetare provocate de criza financiară, totalizând 1.630 de miliarde de dolari şi având în frunte, în acest domeniu, trei ţări, SUA, China şi Marea Britanie, potrivit unui raport publicat luni de SIPRI. În medie, între 2001 - data primului studiu al SIPRI în acest subiect - şi 2009, cheltuielile militare mondiale au crescut cu 5,1% anual, subliniază un raport al Institutului Internaţional de Cercetare pentru Pace (SIPRI) de la Stockholm. SUA au redus semnificativ investiţiile militare, anul trecut, dar au rămas de departe ţara cu cele mai mari cheltuieli în acest domeniu. După ce au menţinut o creştere anuală medie de 7,4% între 2001 şi 2009, SUA au mărit cheltuielile lor militare cu 2,8% în 2010, faţă de anul precedent. În ceea ce priveşte valoarea, Washingtonul a cheltuit 19,6 miliarde de dolari în plus comparativ cu 2009, la o creştere mondială totală de 20,6 miliarde pentru aceeaşi perioadă.

Ca ritm, regiunea lumii ce a mărit cel mai mult cheltuielile ei militare într-un an, cu 5,8% în 2010, este America de Sud, care a atins 63,3 miliarde de dolari, datorită, mai ales, unei bune sănătăţi economice. În Europa, recesiunea economică a determinat guvernele să reducă cheltuielile militare cu 2,8% pentru întregul continent, în special în ţările cu economii vulnerabile din Europa Centrală şi de Est, precum şi în ţările în particular lovite de criză, ca Grecia. Creat în 1966, SIPRI este un institut internaţional independent, cu sediul la Stockholm, finanţat în proporţie de 50% de statul suedez şi specializat în conflicte, armamente, control al armelor şi dezarmare.