Actualul nivel al cheltuielilor pentru învăţămîntul superior din România, de aproximativ 0,8% din PIB, reprezintă mai puţin de jumătate decît cel recomandat de UE ţărilor membre pentru atingerea obiectivelor de la Lisabona. Această situaţie apare într-un raport intitulat \"Introducerea unor scheme de credite pentru studenţi în România\", elaborat de Banca Mondială şi Mministerul Educaţiei şi care a fost lansat cu ocazia Forumului UNESCO dedicat învăţămîntului superior din regiunea Europa: Acces, valori, calitate şi competitivitate, de la Palatul Parlamentului. Potrivit acestui raport, România este în urma majorităţii ţărilor sub aspectul măsurii în care studenţii contribuie la acoperirea costurilor învăţămîntului superior (deşi costurile private pe care le suportă studenţii chiar şi cei fără taxă sînt considerabile). Dacă în prezent, studenţii cu taxă aduc un venit suplimentar sectorului de învăţămînt superior de stat, proporţia din costul total al pregătirii pe un student pe care o acoperă aceste taxe diferă de la o universitate la alta şi în niciun caz nu acoperă în totalitate costurile de pregătire din universităţile de stat. De exemplu, la Universitatea Politehnică din Capitală cea mai mare taxă de studii este de 2.800 de lei pe an care acoperă doar 65% din costurile de pregătire a unui student, în timp ce la ASE Bucureşti studenţii cu taxă care urmează studii universitare de licenţă plătesc 2.400 lei pe an, sumă care este foarte aproape de costul total al pregătirii de 2.510 lei pe an. Potrivit raportului, în toate universităţile publice, statul acoperă toate aceste diferenţe, iar aceste cheltuieli afectează alte priorităţi ale instituţiilor, cum ar fi investiţiile în calitate şi în asistenţă financiară instituţională pentru studenţi. Acelaşi document arată că, în pofida numărului mare şi în creştere al studenţilor cu taxă, contribuţia privată la instituţiile de învăţămînt superior (atît private, cît şi de stat) nu acoperă decît 20% din cheltuielile totale ale acestor instituţii. România a cheltuit aproape 1% din PIB cu unităţile de învăţămînt superior în 2008 şi cea mai mare parte a acestor cheltuieli a fost finanţată direct din resurse publice. 80% din totalul cheltuielilor învăţămîntului superior sînt finanţate direct de la buget pentru acoperirea costurilor zilnice de finanţare a circa 50 de universităţi de stat în care sînt înscrişi mai multe de jumătate din studenţii din întreaga Românie, restul resurselor provenind din taxele studenţilor. Cheltuielile de cazare şi masă reprezintă cifre estimative pentru cei 30% dintre studenţii care locuiesc în cămine şi cei 31% care locuiesc în propriul apartament sau într-unul subînchiriat ori particular (studiu eurostudent 2008). Cheltuielile de cazare şi masă pentru cei 38% dintre studenţii care locuiesc acasă cu familia sînt semnificativ mai mici pentru toate categoriile de studenţi. Astfel, cei care sînt cazaţi în cămine plătesc aproximativ 198 lei (56 euro) pe lună, în timp ce cei care locuiesc într-un apartament închiriat trebuie să plătească cel puţin 438 lei (124 euro) pe lună, potrivit aceluiaşi studiu.