Când președintele propune un referendum, în general este treabă serioasă. Însă dacă șeful statului promite că organizează plebiscit pe o temă aflată pe agenda publică - în speță grațierea, amnistia și modificarea codului penal - și sfârșește prin a amenința că ne va întreba dacă vrem să continue lupta anticorupție și dacă ne dorim să asigurăm verticalitatea funcțiilor publice, prima chestiune care îți vine în minte este să verifici cam cât costă tichia de mărgăritar pentru chelul de la Cotroceni. Asta pentru că întrebările pe care vrea să le ridice Iohannis nu presupun nicio dezbatere publică. Nici măcar nu există două tabere în ce privește lupta anticorupție sau asigurarea integrității funcției publice. Nu există decât un răspuns posibil la asemenea întrebări - DA. În condițiile astea, te întrebi automat: câți bani vrea să arunce șeful statului pe un simplu joc de imagine, pe o întrebare cu un singur răspuns posibil?

În ultimii 27 de ani, românii au fost chemați la referendum de șapte ori. De șase ori pentru modificarea Constituției și o dată pentru introducerea votului uninominal și constituirea unui Parlament monocameral cu maximum 300 de aleși. Cel mai scump referendum a fost ultimul, organizat în 2012, la inițiativa lui Traian Băsescu, și a costat 20 de milioane de euro. Referendumul propus de Iohannis acum s-ar putea să fie mai amplu decât și-a propus șeful statului, în condițiile în care PSD a plusat, anunțând că intenționează să organizeze referendumuri și pe temele familiei tradiționale și eliminării imunității, inclusiv pentru șeful statului. Jurnaliștii Realitatea TV estimează că, raportat la costurile de acum, un plebiscit comun cu toate temele invocate de președinte și de PSD ar putea costa aprox. 22 de milioane de euro, iar trei consultări separate ale populației ar putea atinge 67 de milioane de euro. Bani pe care PSD ar trebui să-i scoată din joben, pentru că bugetul național este deja supra-apăsat de promisiuni de reduceri de taxe, majorări de pensii și salarii etc...