Românii cheltuiesc aproape tot ce cîştigă, iar pentru economisire alocă sub 10% din cîştigurile lunare (aproximativ 210 lei). Conform datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), în trimestrul al treilea din 2008, cheltuielile lunare ale populaţiei s-au ridicat ca pondere la 90,3% din veniturile lunare medii/gospodărie. Mai exact, o familie a cîştigat în medie lunar, în perioada iulie-septembrie a anului trecut, 2.164 lei, şi a cheltuit 1.954 lei. Un român a cîştigat, în medie, în perioada iulie-septembrie, 743 de lei pe lună, arată datele INS: 630 de lei reprezintă venituri băneşti, iar 113 lei, venituri în natură. Din aceşti bani a cheltuit cea mai mare parte, mai exact 671 de lei. Veniturile familiilor care locuiesc în oraşe sînt cu peste 36% mai mari decît ale celor de la sate. Dacă în mediul urban, cea mai mare parte a veniturilor provine din salarii, în mediul rural, principala sursă de cîştig a reprezentat-o producţia agricolă. În privinţa cheltuielilor, ce totalizează 90,3% din veniturile lunare, cei mai mulţi bani se duc pe mîncare, bunuri nealimentare, plata impozitelor, a contribuţiilor şi cotizaţiilor. În plus faţă de acestea, în mediul rural, sume însemnate de bani sînt alocate şi pentru hrana animalelor şi păsărilor, plata muncii pentru producţia gospodăriei sau pentru produse pentru însămînţat şi servicii veterinare. Cheltuielile pentru investiţii, destinate cumpărării sau construcţiei de locuinţe, de terenuri şi echipament sau chiar acţiuni, deţin o pondere mică în totalul cheltuielilor populaţiei (3,1%). Fireşte că aceste cheltuieli nu şi le permit toate familiile de români, ci numai cele cu venituri peste medie. Locuitorii de la oraşe cheltuiesc, pentru consum, în medie cu 430 de lei mai mult decît cei de la sate. Datele INS mai arată că produsele alimentare şi băuturile nealcoolice au deţinut, în medie, 40,3% (minimum 864 lei) din consumul gospodăriilor. O pondere importantă o au şi cheltuielile cu locuinţa, 13,6% (minim 300 lei) din venituri ducîndu-se pe facturile la utilităţi (apă, energie electrică, gaze naturale, combustibili) şi chiar pe mobilier. O sumă semnificativ mai mică este alocată însă pentru sănătate, doar 3,9% (cam 86 lei) din cheltuielile de consum, iar pentru educaţie este şi mai mică, chiar insignifiantă, numai 0,6% (aproximativ 13 lei).