Ancheta bugetelor de familie pe ultimul trimestru al anului trecut la nivelul judeţului nostru şi al zonei de sud-est a ţării indică o creştere a veniturilor populaţiei, urmată şi de o creştere serioasă a cheltuielilor. În termeni nominali, veniturile totale medii ale unei gospodării au fost de 1.693 lei şi de 580 lei pe persoană, aşa cum reiese dintr-un grafic al Direcţiei Judeţene de Statistică Constanţa (DJS). Veniturile băneşti au reprezentat în medie 1.420 lei lunar pe gospodărie (487 lei/persoană), iar veniturile în natură, 274 lei lunar pe gospodărie (94 lei/persoană). Salariile şi celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri, 51,4% în această unitate de timp. Comparativ cu celelalte ţări care pretind şi au o economie de piaţă dezvoltată, ponderea salariilor în totalul veniturilor lunare gospodăreşti este mult scăzută la noi. Cauza în cazul ţării noastre este numărul mic de salariaţi din componenţa familiilor (0,8 salariaţi pe gospodărie). Ponderea celorlate venituri în bugetul total al unei familii indică 19,3% venituri din prestaţii sociale, 16,2% din natură, 3,6% din agricultură, 3,2% venituri din activităţi independente, 0,2% din proprietate şi 6,1% alte venituri. Nivelul şi structura cîştigurilor băneşti ale unei familii sînt determinate de numărul persoanelor aducătoare de venit şi de tipul de actvitate desfăşurate de acestea. Tot acest factor influenţează şi diferenţierea între gospodării pe mediul de provenienţă (urban sau rural), dar şi pe tipuri de activităţi (numai de salariaţi, mixte adică de salariaţi+şomeri sau salariaţi+agricultori şi cele exclusiv de agricultori sau pensionari). Astfel, la sfîrşitul lui 2007, veniturile totale medii lunare realizate de gospodăriile de salariaţi au depăşit cu 44,3% venitul mediu pe ansamblul gospodăriilor, în timp ce la agricultori, acestea au reprezentat 73% din nivelul mediu, la şomeri, 71,6%, iar la cele de pensionari, 71,8%. Pe mediul de rezidenţă, supremaţia cîştigului bănesc este deţinută de gospodăriile din mediul urban, cu 35,6% venituri mai mari decît cele din rural. Constanţa ţine pasul cu media pe ţară a veniturilor, însă regiunea de sud-est a ţării se situeză sub media pe ţară, cu 12,9%. Pentru 2008, directorul executiv al DJS Constanţa, Enache Buşu, a precizat că „în continuare, cea mai mare parte a venitului unei gospodării va proveni din salarii şi în mediul urban, şi în cel rural”.

Despre cheltuieli, acelaşi grafic de statistică indică o creştere a acestora pînă la 90,2% din nivelul veniturilor totale. Media cheltuielilor pe familie este de 1.528 lei/lunar (524 lei/persoană/lunar). Principalele destinaţii ale cheltuielilor efectuate de gospodării sînt consumul de bunuri alimentare şi nealimentare, servicii şi transferurile către administraţia publică şi privată şi către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor, precum şi acoperirea unor nevoi legate de producţia gospodăriei (hrana animalelor şi păsărilor, plata muncii pentru producţia gospodăriei, produse pentru însămînţat, servicii veterinare etc.). Consumul mediu lunar, centralizat în urma anchetelor bugetelor de familie, a fost de 1.110 lei/gospodărie şi 380 lei/persoană, cu o pondere în cheltuielile totale de 72,7%. De asemenea, 15,2% din cheltuieli s-au dus pe cotizaţii, contribuţii, taxe şi impozite, 6,4% pe producţie, 1,9% pe investiţii (procurarea de spaţii de locuit, terenuri, echipamente) şi 3,8% alte cheltuieli. După criteriul mediului de rezidenţă, cheltuielile de consum medii lunare sînt mai mari în urban faţă de rural cu 365 de lei (cel pentru consumul alimentar este mai mare cu numai 51 lei). O componentă a consumului, cu pondere relativ mare în cheltuieli, este legată de locuinţă (apă, energie electrică şi termică, gaze naturale, combustibili, mobilier, dotarea şi întreţinerea locuinţei). Important de menţionat este că în cheltuielile pentru alimentaţie (41,7%), 15,2% din fonduri se duc pe pîine şi produse de panificaţie, 23,5% pe carne şi preparate din carne şi 14% pe lapte, brînzeturi şi ouă. Dacă la capitolul venituri regiunea de sud-est a ţării se clasa sub media pe ţară, la cheltuieli, aceeaşi regiune s-a clasat peste media pe ţară, cu 10%. Cele mai mici sume alocate pentru cheltuieli lunare s-au oprit la învăţămînt, cu 0,6%, hoteluri, restaurante, cafenele, cu 0,9%, sănătate, 3,9%, comunicaţii, 5,1%, transport, 5,6%, recreere şi cultură, 6,3%, 6,6% pentru îmbrăcăminte şi încălţăminte şi 6,4% băuturi alcoolice şi tutun. Per ansamblu, cîştigăm mai mult, dar nu suficient pentru un trai îndestulat şi fără frica zilei de mîine, din cauza inflaţiei. Cheltuim la fel de mult, iar riscul este că tot mai multe gospodării tind să cheltuiască mai mult decît cîştigă, situaţie constatată din numărul tot mai mare de credite de consum accesate pentru acoperirea cheltuielilor de întreţinere.