Perturbarea ritmurilor biologice constituie un factor de risc în cazul unor boli precum cancerul, potrivit unor cercetări conform cărora poate începe o primă aplicaţie practică, cronoterapia. În urma unor cercetări efectuate în cursul a peste 30 de ani, se cunosc tot mai multe lucruri despre ritmurile circadiene şi efectele lor. Cronoterapia constă în administrarea de medicamente respectând orarul natural al organismului, pentru a le îmbunătăţi eficienţa şi a micşora efectele nedorite.

Ciclurile circadiene, cu o durată medie de 24 de ore, sunt determinate de ceasuri biologice aflate în fiecare celulă, acţionate de circa 15 gene, conduse de un dirijor, un pacemaker situat în creier şi care programează alternanţa stare de veghe/somn, temperatura sau secreţia mai multor hormoni. Studiile arată că, atunci când sistemul circadian este perturbat şi nu mai funcţionează coordonat, creşte riscul de apariţie a cancerului, a bolilor cardiovasculare sau a celor infecţioase, a explicat Francis Levi, care conduce unitatea Ritmuri biologice şi Cancere din cadrul Institutului naţional francez pentru sănătate şi cercetări medicale (INSERM). Sistemul se poate deregla din cauza unei tumori la creier, dar mai ales din cauza unui decalaj orar cronic, cum ar fi lucrul în timpul nopţii, pe care Agenţia internaţională de cercetări în domeniul cancerului din cadrul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) l-a clasat ca probabil cancerigen în 2010.

FACTORI DE RISC MARE Cancerul la sân este menţionat cel mai des în studiile epidemiologice ca prezentând un risc aproape de două ori mai mare în cazul programelor zilnice atipice, cum ar fi lucrul noaptea. Dereglarea poate favoriza şi obezitatea sau diabetul şi chiar grăbi îmbătrânirea, potrivit unui studiu realizat pe şoareci de cercetători de la Massachusetts Institute of Technology (MIT), care au analizat rolul cheie al unei gene numite SIRT1 în acest proces.

Pentru a verifica ritmurile biologice se folosesc accelerometre, ca nişte brăţări care măsoară parametrii critici ai ritmului circadian. Alte tehnici includ măsurarea cortizolului, hormon secretat în principal dimineaţa de glanda suprarenală. Lucrând pe modele animale, cercetătorii de la INSERM au arătat în 2010 că se poate încetini avansarea unui cancer de pancreas întărind sistemul circadian, mai ales prin mese programate. Cercetătorii au inhibat astfel câteva funcţii moleculare vinovate de proliferarea celulelor canceroase. Cum sistemul circadian controlează şi sistemul de diviziune celulară, cercetătorii au încercat să afle în ce moment critic al zilei ar trebui administrate medicamentele, pentru a fi cât mai eficiente şi cât mai puţin nocive, dezvoltând astfel cronoterapia. De exemplu, s-a descoperit că anticancerigenul fluoruracil este de cinci ori mai puţin toxic când este administrat noaptea, la ora patru, decât la ora patru după-amiaza. Cercetătorii francezi recurg la cronoterapie în tratarea a circa 3.000 de pacienţi aflaţi din anii ’90 în evidenţa spitalului Paul-Brousse din Villejuif, 85% dintre aceştia fiind trataţi la domiciliu. Bolnavii au o pompă programabilă, care administrează automat medicamentele la orele stabilite de echipa medicală, în funcţie de profilul cronobiologic al pacienţilor. La cronoterapie se mai recurge, mai discret însă, şi în SUA, Canada, Japonia, China, Italia, Belgia şi Portugalia, pentru tratarea pacienţilor bolnavi de cancer, dar şi de depresie şi tulburări bipolare.