Regimul de la Beijing se pregăteşte să construiască a patra sa bază în Antarctica, ceea ce-i va întări prezenţa pe continentul alb. Această nouă staţie de cercetare, numită Taishan, urmează să fie construită în 40 de zile şi nu va fi utilizată decât din decembrie până în martie. China a lansat, la 7 noiembrie, o expediţie ce a avut ca scop găsirea unui loc pentru a-şi construi o a cincea bază, care ar urma să funcţioneze tot anul. Oficialii de la Beijing au decis să achiziţioneze din SUA un prim avion ce poate ajunge la bazele sale din Antarctica, în condiţiile climatice extreme de la Polul Sud. Aceste informaţii sunt date publicităţii în timp ce, luna trecută, negocierile internaţionale privind crearea unor zone de protecţie marină în Antarctica au eşuat, China şi Rusia opunându-se acestui proiect. China deţine deja pe continentul alb trei baze: Changcheng, Zhongshan şi Kunlun.

Interesul pentru Antarctica nu este gratuit. Potrivit unui studiu al specialiştilor Universităţii din Canberra, Australia, Antarctica ar dispune de zăcăminte importante de diamante. Experţii sugerează, de fapt, că pietrele preţioase se găsesc pe toate continentele. Diamantele se formează la temperaturi şi presiuni imense, la peste 160 de kilometri sub scoarţa terestră, în mantaua Pământului. Erupţiile vulcanice puternice scot diamantele la suprafaţă, unde sunt prinse în roci cunoscute drept kimberlite, care au între 10.000 şi 2,1 miliarde de ani vechime şi provin de la cea mai mare adâcime de pe Pământ. Până acum, kimberlitele au fost descoperite peste tot, mai puţin în Antarctica. Acum au fost găsite şi pe continentul sudic.

Cercetătorii australieni au descoperit trei bucăţi de kimberlite pe Muntele Meredith din estul Antarcticii, vechi de circa 120 de milioane de ani, formate pe vremea când India de azi se îndepărta de Australia şi de Antarctica. Doar 1-2% din kimberlite conţin, însă, diamante valoroase. Mai precis, rocile au mai puţin de un carat de diamant pe tona de kimberlite. Deocamdată, activitatea minieră în Antarctica este interzisă sub Protocolul Madrid, semnat de 50 de naţiuni.

La rândul său, Rusia a anunţat că va lua măsuri dure împotriva oricăror încercări ale grupurilor pentru protejarea mediului, cum ar fi Greenpeace, de a acţiona împotriva intereselor sale în zona Arcticii. Într-o conferinţă de presă organizată pentru prezentarea bilanţului anului 2013, preşedintele rus, Vladimir Putin, a afirmat că activiştii Greenpeace arestaţi în luna septembrie, pentru organizarea unei acţiuni de protest pe o platformă petrolieră a gigantului Gazprom, ar fi putut acţiona în baza unui ordin cu scopul subminării eforturilor Rusiei de a exploata resursele energetice din Arctica, sugerând astfel că în spatele protestului s-ar fi putut afla anumite guverne, însă nu a dorit să facă nicio referire directă. Liderul de la Kremlin a afirmat că răspunsul Rusiei la protestul Greenpeace din Marea Barents ar trebui să servească drept lecţie.

Nava „Arctic Sunrise“, având la bord un echipaj format din 30 de membri Greenpeace, patru ruşi şi 26 de cetăţeni străini, a fost luată cu asalt la 19 septembrie, în Marea Barents, de un comando rus, după ce unii militanţi au încercat să escaladeze o platformă petrolieră a gigantului Gazprom, în scopul de a denunţa riscurile ecologice. Militanţii au fost plasaţi în detenţie provizorie la Murmansk, port rus la Marea Barents, unde au stat timp de mai multe săptămâni, după care au fost transferaţi, la începutul lunii noiembrie, la Sankt Petersburg. Cei 30 de membri ai echipajului au fost inculpaţi la început pentru piraterie, infracţiune pasibilă de 15 ani de închisoare, apoi, la sfârşitul lunii octombrie, pentru huliganism, faptă care se pedepseşte cu mai puţini ani de închisoare. La sfârşitul lunii noiembrie, justiţia rusă a decis, în apel, eliberarea pe cauţiune a ultimului membru al echipajului Greenpeace care se mai afla încă în detenţie în Rusia.