Oficialii chinezi şi-au dat acordul să construiască, în apropierea capitalei belaruse Minsk, un oraş industrial cu o suprafaţă de peste 100 de kilometri pătraţi şi suficiente locuinţe pentru 155.000 de persoane, cu scopul de a crea o punte de export către UE şi Rusia pentru companiile chineze. Preşedintele belarus, Aleksandr Lukaşenko, a alocat suprafaţa necesară, situată în jurul aeroporului internaţional de la Minsk. Parcul industrial gigant va fi situat pe traseul autostrăzii M1, care face legătura între Moscova şi Berlin via Belarus şi Polonia. O linie feroviară de mare viteză va face legătura între centrul oraşului şi aeroport. Alegerea Belarusului este evidentă, pentru că în viitorul apropiat nu se întrevăd neînţelegeri de viziune asupra dezvoltării proiectului.

Necesităţile de energie ale noului oraş vor fi asigurate de prima centrală nucleară din Belarus, care va fi construită de Rusia până în anul 2018, investiţie estimată la zece miliarde de dolari. Prima etapă a construcţiei se va încheia în 2020, iar următoarea fază va dura încă zece ani. Preşedintele Lukaşenko, aflat la putere de aproximativ două decenii, apelează astfel la China, pentru a revigora economia, cu un PIB de 60 de miliarde de dolari. Belarus a avut nevoie în ultimii patru ani de împrumuturi de urgenţă în valoare de 6,5 miliarde de dolari de la Fondul Monetar Internaţional şi Rusia. China va dobândi astfel acces la un centru de producţie situat la 270 de kilometri de Polonia şi Lituania, state membre UE, în timp ce comerţul cu Rusia şi Kazahstan este scutit de taxe, datorită uniunii vamale a celor două ţări cu Belarus. Totodată, producătorii chinezi vor avea acces la o forţă de muncă bine educată însă la costuri reduse. Salariul mediu din Belarus este de 560 de dolari pe lună, jumătate faţă de nivelul din Polonia.

Regimul de la Minsk a devenit şi mai izolat în ultimii doi ani, după moartea a doi dintre puţinii susţinători ai săi pe scena mondială, respectiv fostul lider libian Muammar Gaddafi şi a fostului preşedinte al Venezuelei Hugo Chavez. China, care a încheiat în 2009 cu Belarus un acord de schimb de monedă de trei miliarde de dolari, pentru a întări comerţul dintre cele două ţări, va finanţa oraşul industrial cu împrumuturi cu dobândă scăzută, atât timp cât jumătate din investiţie va fi cheltuită pe materiale, tehnologie şi angajaţi chinezi, potrivit lui Kirill Koroteev, fost ministru de Economie în Belarus, care a fost numit de Aleksandr Lukaşenko, responsabil de partea belarusă a proiectului. Kiril Koroteev este director general adjunct al Industrial Park Development Co., deţinută în proporţie de 60% de o divizie a grupului China National Machinery Industry Corp., restul acţiunilor fiind în proprietatea Guvernului de la Minsk. Mai multe bănci chineze au confirmat deja că vor finanţa proiectul, potrivit unui reprezentant al ambasdei Chinei la Minsk.

Nu numai companiile chineze vor fi eligibile pentru reducerile de taxe oferite operatorilor din viitorul parc industrial. Orice firmă care se angajează la investiţii de cel puţin cinci milioane de dolari şi lucreză într-un domeniu avansat, precum biomedicina sau electronicele, va fi scutită de taxe pe profit şi proprietate, timp de zece ani, iar în alţi zece va plăti jumătate din impozitele cuvenite. China încearcă de mai mulţi ani să stabilească un centru de producţie în UE. Discuţiile cu Bulgaria pentru un parc industrial similar celui care va fi construit în Belarus, dar mult mai mic, începute în 2010, au îngheţat după schimbări la conducerea ambelor ţări. Fostul premier chinez Wen Jiabao a participat în luna aprilie a anului trecut, la Varşovia, la o întâlnire cu mai mulţi lideri din Europa Centrală şi de Est, cărora le-a prezentat un program cu 12 măsuri pentru îmbunătăţirea relaţiilor cu China. Unul dintre puncte viza construirea unui parc industrial chinez în fiecare ţară.

.