AUDIENŢĂ DE MILIOANE Agenţia spaţială chineză îşi continuă ofensiva mediatică pentru a-şi promova activitatea. Nou-venită în cursa pentru cucerirea spaţiului, China este foarte ambiţioasă şi vrea nu numai admiraţie pentru progresul tehnic la care a ajuns, dar şi popularizarea ştiinţei pe toate meleagurile. Astronauta chineză Wang Yaping, aflată pe orbita terestră, a realizat, ieri, o serie de lucrări practice de fizică, transmise în direct pentru sute de milioane de elevi şi telespectatori, o veritabilă performanţă în sectorul spaţial. În faţa unui mare drapel naţional, Wang Yaping, cea de-a doua femeie trimisă în spaţiu de autorităţile de la Beijing, a efectuat, zâmbind, o serie de mici experimente didactice, care au demonstrat legile fizice care se aplică în condiţii de imponderabilitate, în special cu o picătură de apă şi un titirez, care păreau că plutesc în spaţiu.

Purtând un costum albastru, Wang Yaping, fost pilot cu gradul de maior în aviaţia chineză, se afla în habitaclul din modulul Tiangong 1, în traducere „Palatul Celest“, la o altitudine de peste 300 de kilometri deasupra Terrei. Ceilalţi doi membri ai echipajului misiunii Shenzhou X, generalul Nie Haisheng şi colonelul Zhang Xiaoguang, au filmat acest curs de fizică. Peste 60 de milioane de elevi şi profesori chinezi au urmărit acest eveniment inedit, prezentat în direct într-o emisiune difuzată de televiziunea de stat chineză şi care a inclus un joc de tipul întrebări - răspunsuri la care au participat astronauta chineză şi elevii unui liceu din Beijing.

RECUPERAREA ÎNTÂRZIERII Misiunea Shenzhou X este o etapă importantă a programului spaţial chinez, care vizează construirea unei staţii spaţiale locuibile în permanenţă şi care ar putea fi inaugurată în jurul anului 2020. Aceasta este cea mai lungă misiune cu echipaj uman la bord din istoria Chinei. Echipajul chinez va rămâne 15 zile pe orbita Terrei. Avansând cu paşi mari în domeniul programelor spaţiale, China a răspuns în ultimii ani unor provocări tehnice tot mai complexe şi începe să recupereze întârzierile acumulate în domeniul spaţial în faţa Rusiei şi a SUA. China este în paralel angajată şi în cursa pentru recucerirea Lunii, dorind să devină prima ţară asiatică ai cărei astronauţi vor păşi pe satelitul natural al Terrei.

TUR VIRTUAL PE MARTE Nici NASA nu uită să îşi popularizeze programele în derulare. Aproape 900 de imagini luate de roverul marţian Curiosity cu ajutorul a trei camere au fost combinate pentru a genera o vedere panoramică, o imagine de înaltă rezoluţie, având 1,3 miliarde de pixeli. Curiosity a captat aceste imagini în timp ce se găsea în zona numită Rocknest, de unde a prelevat mostre de nisip şi praf de pe solul marţian. Imaginile au fost fotografiate între 5 octombrie şi 6 noiembrie 2012 şi au fost montate de specialiştii de la Multiple-Mission Image Processing Laboratory (MIPL) din cadrul Jet Propulsion Laboratory al NASA, rezultând o imagine panoramică de 360 de grade, cu zoom. Această versiune a păstrat culorile originale, brute, aşa cum sunt „văzute” de aparatele de fotografiat în lumina marţiană.