Poliţia chineză a interzis, ieri, accesul la un cimitir în care sunt înhumate victimele reprimării sângeroase a mişcării democratice din Piaţa Tiananmen, între alte măsuri adoptate cu scopul de a împiedica orice comemorare a 24 de ani de la evenimentele de pe 4 iunie 1989. Poliţişti staţionaţi în exteriorul Cimitirului Wanan, în partea de vest a Beijingului, blocau intrarea principală şi au cerut jurnaliştilor AFP să părăsească locul. Familii ale studenţilor ucişi de armata chineză obişnuiesc să participe la ceremonii în acest cimitir, întâlniri supravegheate îndeaproape de forţele de ordine.

După aproape un sfert de secol de când Partidul Comunist Chinez a trimis tancuri pentru a înăbuşi manifestaţii în centrul capitalei, marcarea evenimentelor din Piaţa Tiananmen este în continuare sensibilă pentru regim, care depune eforturi să împiedice orice discuţie publică sau comemorare a evenimentelor. Subiectul rămâne tabu pentru presa oficială, iar o cenzură drastică este exercitată pe reţelele de socializare, unde orice căutare legată de data de 4 iunie sau cuvinte ca Tiananmen sau lumânare era blocată ieri. Autorităţile au impus tăcerea sau au îndepărtat câţiva disidenţi şi activişti în domeniul drepturilor omului deosebit de supravegheaţi, a anunţat organizaţia China Human Rights Defenders, cu sediul la Hong Kong. Liu Xiaoyuan, un avocat şi activist în domeniul drepturilor omului, a anunţat, într-un mesaj postat pe Twitter, neutralizarea contului său pe un site chinez de microblogging, după ce a publicat o imagine cu o lumânare, îndemnând la amintirea victimelor din Piaţa Tiananmen. Teritoriul Hong Kong a fost, din nou, singurul teritoriu chinez care a comemorat, ieri, reprimarea mişcării. Zeci de mii de persoane s-au reunit la un priveghi cu candele în Parcul Victoria, în amintirea manifestanţilor ucişi de armata chineză în urmă cu 24 de ani, în noaptea de 3 spre 4 iunie, în marea piaţă din Beijing. Teritoriul Hong Kong, fostă colonie britanică, a fost înapoiat Chinei în iulie 1997. El beneficiază de un stat de semiautonomie, păstrându-şi, spre exemplu, moneda şi sistemul judiciar, conform modelului o ţară, două sisteme, promovat de chinezi. Locuitorii din Hong Kong se bucură de o libertate de exprimare necunoscută pe continent. La sfârşitul lui mai, peste 1.000 de protestatari au defilat în faţa sediului Guvernului din Hong Kong, iar ulterior în faţa biroului de legătură al Republicii Populare, în numele victimelor reprimării. Studenţi au participat la o grevă a foamei de trei zile, într-un cartier comercial frecventat de turişti chinezi, aşa cum au făcut studenţii la Tiananmen, în 1989, cu speranţa de intra într-un dialog cu puterea.

Potrivit unei anchete realizate de Universitatea din Hong Kong, luna trecută, 68% dintre locuitorii teritoriului semiautonom condamnă autorităţile chineze din 1989, iar aceeaşi proporţie apreciază că oraşul ar trebui să promoveze în mod activ democraţia în China. Sute sau mii de tineri au fost ucişi de armata chineză în reprimarea în sânge a mişcării din Piaţa Tiananmen, la 4 iunie 1989, potrivit unor organizaţii de apărare a drepturilor omului. Beijingul a justificat intervenţia militară prin necesitatea de a înfrânge o... rebeliune contrarevoluţionară.