China se pregăteşte să profite de oportunităţile create de topirea gheţii în Oceanul Arctic, dar încearcă să nu stârnească suspiciuni în rândul statelor riverane, potrivit unui studiu al Stockholm International Peace Research Institute (SIPRI), dat publicităţii luni. Transportul mărfurilor între Europa şi Asia se face în special pe Canalul Suez, în timp ce deschiderea culoarului din nord-vestul Arcticii, unde gheaţa s-ar putea topi în totalitate vara, din cauza încălzirii globale, până în 2050-2060, potrivit studiilor, ar putea reduce cu 40% distanţa între cele două continente. De asemenea, China urmăreşte tot mai atent consecinţele topirii gheţarilor în Oceanul Arctic, iar Guvernul chinez îşi sporeşte fondurile de cercetare în Arctic, precizează, în studiul său, Linda Jakobson, cercetător al SIPRI în China.

Topirea gheţarilor arctici provoacă deja tensiuni între statele riverane (Rusia, Canada, Danemarca, Norvegia şi SUA), care îşi dispută în special resursele subterane. Între timp, Beijingul dă oficial asigurări că cercetările în regiune sunt strict în domeniul mediului. Cu toate acestea, China nici nu a început în ultimii ani să evalueze implicaţiile comerciale, politice şi de apărare legate de un Ocean Arctic fără gheaţă pe timpul verii, explică Jakobson. Beijingul are instalaţii de cercetare polară deosebit de importante, dispune de cel mai mare spărgător de gheaţă non-nuclear din lume şi aşteaptă livrarea celui de al doilea, mai mic, în 2013, aminteşte cercetătoarea, insistând pe atitudinea de tip ”aşteaptă şi vei vedea” afişată oficial de China, care nu are niciun drept suveran asupra apelor Oceanului Arctic sau a subsolului regiunii. ”Insistenţa Chinei pe respectarea suveranităţii statelor ca principiu fundamental al relaţiilor internaţionale împiedică contestarea dreptului teritorial al statelor din Oceanul Arctic în această zonă”, precizează studiul. De altfel, Beijingul este conştient că o activitate prea intensă din partea sa în acest domeniu îi va alarma pe partenerii săi din cauza mărimii ţării şi a statutului său de putere mondială în creştere, precizează cercetătoarea pe baza discuţiilor neoficiale cu mai mulţi oficiali chinezi.

În pofida unei poziţii aparent slabe, China va încerca, cu siguranţă, să joace un rol în stabilirea cadrului politic şi a fundamentului legal al activităţilor în Oceanul Arctic în anii care vin, apreciază Jakobson.