Fostul preşedinte francez Jacques Chirac îl ironizează pe succesorul său, Nicolas Sarkozy, în memoriile consacrate celor 12 ani petrecuţi la Elysee. El îl descrie pe colegul său conservator drept ”iritabil, repezit, prea sigur pe el şi care nu le permite altora să aibă îndoieli, cu atât mai puţin în ceea ce îl priveşte”. Chirac îl laudă, însă, pe socialistul Francois Hollande, considerat principalul rival al lui Sarkozy la alegerile din 2012. Unii analişti sugerează că Chirac încearcă astfel să îşi ia revanşa pentru presupuse insulte. Sarkozy nu l-a susţinut pe Chirac înainte de alegerile din 1995 şi, după ce fostul politician a obţinut un al doilea mandat la preşedinţie, în 2002, l-a ironizat pentru că îi plăceau Japonia şi sumo. După retragerea din funcţie şi în pofida unui proces pentru corupţie, Chirac se bucură de popularitate pe care Sarkozy, în calitate de preşedinte, nu o are. Potrivit unui sondaj IFOP dat publicităţii anul trecut, Jacques Chirac este cel mai admirat politician din Franţa, în timp ce succesorul său se plasează abia pe poziţia 32.

Al doilea volum din Memoriile lui Chirac urmează să fie publicat săptămâna viitoare, dar presa franceză a prezentat deja fragmente. ”Sarkozy - Chirac spune totul”, titrează revista ”Le Point”. Deşi îl descrie pe succesorul său la Elysee drept ”unul dintre cei mai talentaţi politicieni din generaţia sa”, Chirac critică ”declaraţiile sale neadecvate”, în special din perioada în care a fost ministru de Interne. De asemenea, fostul preşedinte mărturiseşte că la un moment dat a vrut să îl demită din Guvern, pentru insubordonare, dar s-a răzgândit, pentru a evita o confruntare ce ar fi avut consecinţe grave. ”Le Nouvel Observateur” se concentrează pe stagiul militar al lui Sarkozy. Chirac, care a luptat în războiul din Algeria, critică în cartea sa faptul că Sarkozy a petrecut stagiul obligatoriu în armată la Paris, oraşul său natal, ceea ce i-a permis să îşi continue cariera de consilier local şi studiile universitare. În ceea ce îl priveşte pe Francois Hollande, Chirac îl descrie drept ”un adevărat om de stat, capabil să depăşească liniile partidelor”. Criticii spun că această carte subliniază propriile slăbiciuni ale lui Chirac, precum şi presupusele subterfugii pe care el şi susţinătorii săi le-au folosit într-o tentativă eşuată de a submina candidatura lui Sarkozy la preşedinţie, în 2007.