Chirurgie cardiovasculară de top, într-un bloc de garsoniere

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...
Institut care deține câteva premiere pentru România

Chirurgie cardiovasculară de top, într-un bloc de garsoniere

Sănătate 30 August 2014 / 00:00 835 accesări

Unul dintre spitalele cele mai performante din țară, dar și din străinătate, în domeniul chirurgiei cardiace și vasculare, Institutul Inimii ”Niculae Stăncioiu” din Cluj, a fost construit ilegal ca unitate medicală pe vremea lui Ceaușescu. Managerul interimar și directorul medical al institutului clujean, chirurgul Adrian Molnar, a spus, pentru Agerpres, că unitatea medicală pe care o conduce a fost construită ca bloc de garsoniere și că tot așa a figurat în acte până de curând. ”Construcția la clădire a fost începută în 1985. Era un ordin dat de Ceaușescu cum că nu se construiesc spitale. În România nu era voie să se construiască spitale. S-au construit diferite clădiri ale PCR, dar spitale nu”, afirmă Adrian Molnar. Chiar și în prezent, saloanele Institutului Inimii sunt compartimentate la fel ca garsonierele. ”Deci, a început ca bloc de garsoniere. Și dacă te uiți pe secție, saloanele noastre sunt așa: salon de trei paturi și salon de un pat și cu baie în mijloc. Salonul de trei paturi era sufrageria garsonierei, cealaltă era bucătăria și în mijloc era baia cu un mic holișor”, explică medicul clujean. Problema a fost însă că era nevoie și de alte tipuri de compartimentări, mai mari, pentru sălile de operație, pentru cele de reanimare, iar spațiul destinat unei garsoniere nu era suficient. Dar cei implicați în proiect au găsit o soluție. Chirurgul își amintește de anii de început ai unității medicale, când cu mâna cu care opera pe cord deschis curăța cu lama vopseaua de pe geamuri. ”Clădirea era destinată de la început să devină spital, dar nu putea figura în acte așa, pentru că Elena Ceaușescu nu accepta așa ceva, nu semna. N-a venit nimeni în control, iar aici, la nivel local, eram acoperiți din toate punctele de vedere, nimeni n-a șoptit. Și, culmea, nici nu s-a auzit. Chirurgie cardiacă am făcut prima dată în noiembrie 1991, când a venit profesorul Bârsan de la București, și după o lună, după ce am pregătit tot, am făcut prima operație cardiacă în clinică, o protezare mitrală”, povestește Adrian Molnar. El are numai cuvinte de laudă la adresa omului datorită căruia s-a înființat institutul din Cluj, institut care acum îi poartă numele, Niculae Stăncioiu. Există și legende despre Niculae Stăncioiu, care era aproape nedezlipit de telefon, deși la acea vreme încă nu existau telefoane mobile în România. Adrian Molnar povestește cum Niculae Stăncioiu rezolva foarte multe probleme ale institutului pe telefon și ceruse să aibă telefon la dispoziție chiar și imediat după ce fusese supus unor intervenții chirurgicale foarte dificile. Institutul Inimii ”Niculae Stăncioiu”, condus în prezent de chirurgul Adrian Molnar, este competitiv chiar la nivel european și deține câteva premiere pentru România.



12