Campania „Telegraf“: „Cine sunt candidații la locale” a ajuns la final. Cotidianul nostru i-a provocat pe toți candidații la funcția de primar al municipiului Constanța să dezvăluie planurile, intențiile și, poate, puțin din personalitatea lor. Ultimul pretendent la funcția de primar al Constanței pe care l-am intervievat este reprezentantul ALDE, Christian Gigi Chiru. El ne-a vorbit despre proiectele ambițioase pe care le propune, printre care se numără reabilitarea tuturor blocurilor din oraș și construcția unui complex sportiv intitulat „Tomis Arena”.

Cotidianul „Telegraf” a derulat o campanie de informare a publicului cititor în legătură cu pretendenții la funcția de primar al municipiului Constanța. Timp de două săptămâni, am publicat interviuri cu toți candidații care au răspuns provocării noastre, în care am prezentat planurile, intențiile și, poate, puțin din personalitatea lor. Ultimul pretendent la funcția de primar al Constanței pe care l-am intervievat este reprezentantul ALDE, Christian Gigi Chiru. El ne-a vorbit atât despre proiectele cu care vine în fața cetățenilor, cât și despre programele sociale pentru nevoiași.

Reporter (Rep.): Sunteţi unul dintre senatorii care au iniţiat mai multe proiecte importante, care au fost şi adoptate. De ce renunţaţi la cariera de parlamentar pentru Primăria Constanţa?

Christian Gigi Chiru (C.G.C.): În primul rând, este un proiect personal acela de a ajunge primarul Constanţei şi nu am făcut niciodată un secret din asta, ba din contră. De când am luat decizia de a candida, mi-am propus ca toată energia şi acţiunile să le canalizez pentru a mă pregăti să ajung un bun primar. De opt luni merg din uşă în uşă şi am vorbit cu peste 16.000 de constănţeni şi i-am asigurat că, atât cât ţine de mine, voi încerca să schimb starea în care se regăsește orașul. După toate aceste discuţii, am constatat că cetăţenii sunt descurajaţi și că şi-au pierdut încrederea în administrația constănțeană, dar parcă mai mult în clasa politică. Suntem în situaţia în care constatăm că nemulţumirea este generalizată, şi asta este o confirmare a faptului că, într-adevăr, oraşul pare trist, abandonat, neîngrijit, chiar murdar pe alocuri. Acest lucru m-a determinat să candidez pentru funcţia de primar.

Rep.: Cu ce veniți nou în fața constănțenilor?

C.G.C.: Pe lângă rezolvarea problemelor legate de calitatea trotuarelor, toaletarea copacilor, nu de mutilarea lor, îngrijirea spaţiilor verzi, calitatea transportului public și descongestionarea traficului, orașul are nevoie de o pată de culoare. Asta se poate face prin reabilitarea integrală a blocurilor din Constanţa. Alte proiecte de forţă pe care le propun constănţenilor sunt realizarea parcărilor subterane în zona tuturor bulevardelor principale, realizarea celui mai mare parc, de peste 120 ha, în inima oraşului, realizarea unui complex sportiv numit „Tomis Arena”, cu un stadion de 35.000 de locuri, o polivalentă şi un bloc turn care să deservească toată activitatea specifică sportului şi evenimentelor culturale.

Rep.: Pentru că tot vorbim despre dezvoltarea Constanţei, nu putem să nu abordăm subiectul Portului Constanţa, care ar trebui să fie unul dintre motoarele economiei constănțene...

C.G.C.: De fapt, Portul Constanţa este unul dintre motoarele economiei naţionale. E drept că acesta joacă un rol important, dar este departe de a fi chiar motorul ecomomiei. Portul Constanţa este un obiectiv strategic naţional care ar trebui să aducă beneficii tuturor constănţenilor. Administrarea şi poziţionarea lui în rândul celor mai importanți jucători din rândul porturilor europene ţin de un management care, în mod normal, ar trebui să fie mult mai performant chiar şi decât activitatea primarului. Vorbim de două structuri, două obiective extrem de importante. Pe de-o parte, vorbesc despre managementul portului, pe de altă parte, despre administrația constănțeană. Ambele trebuie realizate de către profesioniști şi există o interdependenţă într-un singur sens: în funcţie de cât de performant este Portul Constanţa, plusvaloarea se transferă şi municipalităţii. Invers, procentele sunt mult mai mici şi ţin, probabil, de natura calificării personalului care ar trebui să lucreze în Portul Constanţa şi, până la urmă, de randamentul pe care angajaţii din port ar trebui să îl dezvolte - el poate fi influenţat de viaţa pe care o duc.

Rep.: Ar trebui ca Primăria Constanţa să revină în acţionariatul portului?

C.G.C.: Nu. Categoric nu! Subliniez importanța Portului Constanţa în viaţa economică a oraşului, dar nu numai, ci şi a României. Cred că lucrurile trebuie separate şi, spre mândria mea, chiar dacă sunt şi păreri contrare, eu sunt cel care a propus Curții Constituționale a României să analizeze legalitatea legii prin care erau transferate acele acţiuni. Mai degrabă aş transfera de la Portul Constanţa suprafaţa de teren care face legătură între Gara Maritimă şi oraş. În acest caz, beneficiile municipalităţii ar fi de zece ori mai mari decât acele dividende, care erau aproape neînsemnate, raportat la bugetul municipalităţii. Ar trebui ca Primăria să demareze o acţiune de schimb sau transfer de terenuri şi acea suprafaţă care vizează danele de la 1 la 5 să ajungă în administrarea municipalităţii, care ar trebui să aibă abilitatea de a dezvolta şi a face legătura între mare, vasele de croazieră şi oraşul nostru. Profitul ar fi de zece ori mai mare decât cel obţinut în urmă dividendelor deţinute la port.

Rep.: Aţi amintit de dezvoltare, ceea ce ne duce cu gândul la turism. Ce planuri aveți în acest sens şi prin ce măsuri veţi atrage românii pe litoralul autohton, în detrimentul Bulgariei? Cum îi veţi atrage pe străini?

C.G.C.: Aici lucrurile nu sunt atât de complicate. În primul rând, ar trebui stopată, cel puţin pentru câţiva ani, orice acţiune de construcție în Mamaia. Staţiunea trebuie să intre într-un proces de cosmetizare, de întreţinere a spaţiilor verzi şi trebuie cumva, în zona de nord, o gândire unitară privind dezvoltarea capacităţilor de cazare. Când spun asta, vorbesc de armonizare, de alegerea culorilor, de o tentă care trebuie dată, de dimensiunea drumurilor şi trotuarelor, în general de tot ce ţine de o dezvoltare sănătoasă a staţiunii. Trebuie, de asemenea, să se creeze circuite culturale de valorificare a patrimoniului cultural şi istoric al oraşului nostru. Trebuie făcută o legătură între Constanţa şi Mamaia. Concentrarea atenției către dezvoltarea orașului reprezintă următoarea etapă prin care municipiul trebuie să treacă.

Rep.: În ultimii 16 ani, administrația constănțeană a derulat mai multe programe sociale, unele dintre ele fiind în premieră la nivel național. Plănuiți să le continuați? Cu ce noutăți veți veni din acest punct de vedere?

C.G.C.: Programul „Respect”, care a înlocuit celebrele pachete, este o formă pe care eu o propuneam încă din 2012, prin acele tichete valorice de medicamente. Diferența este că, în timp ce administrația a asigurat 14 ani din bani publici acele pachete, fundația care îmi purta numele a finanțat din resurse proprii bonurile medicale. Am subliniat acest aspect pentru a aprecia corect ceea ce spun despre aceste programe sociale. Este clar că sunt un susținător al tichetelor sociale. Atât timp cât oamenii depind de ele, nu ai cum să fii primarul Constanței și să renunți la ce e bine făcut. Mai mult, eu aș propune ca valoarea lor să fie majorată și chiar dublată. În plus, mai există un lucru bun în Constanța: cantina socială din cartierul Palazu. E clar că trebuie să avem mai multe astfel de obiective. Și cred că înființarea unei cantine sociale în perimetrul Capela Militară - Spitalul Militar ar fi binevenită. Mai am un proiect de realizare a unui cămin pentru persoanele singure, pentru că cel existent este insuficient. În plus, mai propun asigurarea transportului gratuit pentru toți elevii și pensionarii din muncipiu, fără să punem în pericol profitul RATC.

Rep.: Apropo de potențialul cultural al orașului, cum îl punem în valoare?

C.G.C.: Trebuie să valorificăm și mai mult Gara Maritimă atunci când vin vasele de croazieră, ocazie cu care turiștii străini pot cunoaște cultura și istoria noastră. În plus, autoritățile locale, referindu-ne la Consiliul Județean și la Primăria Constanța, se pot implica mai mult și mai eficient în reabilitarea și conservarea patrimoniului cultural. Până la urmă, putem înființa o serie de circuite care să evidențieze obiectivele culturale ale Constanței. De asemenea, putem promova o serie de povești despre clădirile emblematice din oraș și nu numai. Putem să vorbim de Regina Maria, de Eminescu, de Ovidius și, în general, de cei care au trecut pe la noi și s-au îndrăgostit de Constanța și de Marea Neagră, pentru că aceste povești stârnesc acel interes al vizitatorului.

Rep.: Ce soluții aveți pentru eficientizarea activității în administrația publică locală? Concret, cum eliminați birocrația?

C.G.C.: Cel mai simplu ar fi să ne permită legea să umblăm la salarii și să asigurăm venituri decente. Lipsa motivației este principala cauză pentru care birocrația este atât de greoaie. Și, în paralel cu motivarea funcționarilor, trebuie făcute o selecție și o verificare a abilității și a bunelor intenții pentru fiecare funcționar în parte care intră în contact cu cetățeanul. Nu poți doar să-l judeci pe funcționar fără să-l motivezi corect.

Rep.: S-a tot spus, în ultima vreme, că acțiunile în forță ale DNA și ANI au cauzat anumite blocaje în administrație, că funcționarii publici refuză să mai elibereze și să semneze documente importante, de teama anchetelor. Cum ați gestiona o asemenea situație?

C.G.C.: Nu este complicat de gestionat. Trebuie să luăm realitatea așa cum este ea și ce s-a făcut greșit, pentru că avem în ultima vreme numeroase situații în care instituțiile statului au apreciat că s-a încălcat legea, trebuie reparat, iar în viitor să fim atenți. Este adevărat, și o spun chiar în cunoștință de cauză, că anumite cutume sau interpretări ale legii, care în urmă cu cinci ani erau judecate ca fiind legale, morale și corecte, acum stau la baza unor dosare de urmărire penală. S-au modificat cumva interpretările și cutumele. Dar, ținând cont de noile condiții, vom respecta noile reglementări. Dar vreau să spun că nu trăim într-o țară de hoți și nu suntem o națiune de infractori. Spun doar că dinamica vieții modifică anumite reguli. Și, atunci, unii au ajuns fără voia lor să fie urmăriți, judecați și chiar condamnați.

Rep.: Dacă nu veți avea majoritate în Consiliul Local, ați fi dispus să faceți compromisuri?

C.G.C.: Politica este arta compromisului. Și este o obligație dacă este în interesul comunității și rezolvării unor proiecte. În schimb, în scopuri și interese personale, este o infracțiune.

Rep.: Ce aveți în plus față de alți candidați la Primăria Constanța? De ce trebuie să vă voteze lumea?

C.G.C.: Pentru că sunt implicat, curajos, am viziune și am încredere în mine că pot lăsa în urma mea, pe modelul lui Anghel Saligny, Daniel Renard, Mihail Coiciu și Ion Bănescu, oameni care au făcut lucruri de substanță și care au trecut bariera timpului, un oraș mai curat, mai european și o populație mai fericită.

Rep.: Cum este omul Christian Gigi Chiru, dincolo de carieră, politică și administrație?

C.G.C.: Înțelept și ambițios. Dar toate aceste lucruri îi las pe alții să aprecieze. Și pot să asigur că toți cei care au intrat în contact cu mine, care au lucrat sau au făcut afaceri cu mine, toți cei care nu au avut frustrări sau gânduri ascunse în ceea ce mă privește pot să vă confirme că eu sunt așa cum am spus mai devreme.

Citește și:

Decebal Făgădău (PSD): „Duşmanul lui bine este mai bine“

Vergil Chițac (PNL) nu-și respectă promisiunile nici în campanie

Andrei Nicolae Tatu (independent): „Dacă nu ne implicăm, degeaba suntem aici“

Gheorghe Caruțiu (PNȚCD): „Mă axez pe redefinirea valorilor locale“

Omer Sunay (PND): „Vreau scăderea cheltuielilor zilnice ale constănțenilor“

George-Andrei Popescu (independent): „Transparență maximă“

Dumitru Bădrăgan (PRU): „Vreau să existe un dialog permanent cu cetățeanul“

Nicolae Grosu (PRM): „Avem destule resurse locale ce trebuie exploatate“

Ion Budi (independent): „Primăria ține de management, nu de politică“