Semnal de alarmă tras de reprezentanţii Centrului Internaţional Antidrog şi pentru Drepturile Omului (CIADO) România, care consideră că s-a ajuns la \"o limită maxim admisă\" în ceea ce priveşte opacitatea Guvernului în aplicarea legislaţiei europene privind drogurile şi a consolidării rolului societăţii civile în prevenirea şi combaterea traficului cu aceste substanţe. \"CIADO România, cel mai reprezentativ ONG din ţară care aplică de trei ani proiecte şi programe naţionale de prevenire a consumului de droguri evidenţiate în peste 1.800 de ştiri în mass media, a decis să înceteze orice colaborare cu autorităţile statului român întrucât acestea nu sunt dispuse a avea o colaborare reală cu ONG-urile independente, verticale şi puternice, ci doresc o societate civilă servilă, doar de faţadă, să se dea senzaţia că există, conform principiilor europene, o bună colaborare între stat şi societatea civilă. În loc să ne preocupăm de aplicarea de programe, ducem o luptă surdă cu autorităţile române spre fericirea traficanţilor ce îşi văd de afaceri nestingheriţi. Această practică este inadmisibilă în spaţiul UE şi uşor de sesizat la o cercetare amănunţită\", se arată într-un comunicat de presă semnat de preşedintele CIADO România, acad. Constantin Bălăceanu Stolnici. Potrivit documentului, în ţara noastră încă sunt utilizate unele practici de învăluire a realităţii, folosite înainte de anul 1989. \"UE înseamnă transparenţă şi sprijin reciproc între naţiuni, înseamnă prietenie şi corectitudine, lucruri pe care multe autorităţi din România nu le-au înţeles\". “Suntem sceptici că în şedinţa de guvern din 16 februarie se vor soluţiona problemele în spiritul practicilor europene, considerând că vor fi măsuri de moment ce nu vor cuprinde măsuri de eficientizare a Agenţiei Naţionale Antidrog, adoptare de programe şi proiecte naţionale de prevenire şi combatere vii, atractive, adaptate la profilul psihologic al tânărului secolului XXI , alocări de fonduri pentru societatea civilă care este măcinată, anihilată şi multe aflate deja în incapacitate de plată sau lipsa totală de fonduri, deşi în România nu există decât patru organizaţii importante\", se mai arată în document.