Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ) urmează să anunţe mîine decizia sa în cazul diferendului dintre România şi Ucraina, referitor la împărţirea platoului continental din Marea Neagră, care ar putea fi bogat în gaze. Diferendul dintre cele două state, care se referă în special la Insula Şerpilor, o insulă nelocuită situată în nord-vestul Mării Negre, la circa 20 de mile marine de Delta Dunării, a fost examinat de Curte de la 2, la 19 septembrie. Autorităţile române au sesizat în 2004 CIJ, cel mai înalt organ judiciar al Naţiunilor Unite, după eşecul negocierilor bilaterale desfăşurate de cele două ţări între 1998 şi 2004. Problema împărţirii acestui platou a fost lăsată în suspans de Tratatul de prietenie semnat de cele două ţări în 1997, ca şi statutul Insulei Şerpilor, care a aparţinut ţării noastre pînă în 1948. Transformată de Moscova, datorită poziţiei sale strategice, în bază militară şi centru de interceptări pentru Europa de Est şi Orientul Mijlociu, insula a revenit Ucrainei după destrămarea URSS, în 1991. România nu contestă apartenenţa Insulei Şerpilor de Ucraina, dar reproşează autorităţilor ucrainene dorinţa lor de a-i schimba statutul juridic, prezentînd acest teritoriu ca o “insulă care are propria sa viaţă economică” şi care are, prin urmare, dreptul la o zonă economică exclusivă (ZEE). Instaurarea unei asemenea zone ar oferi Kievului acces exclusiv la rezervele de hidrocarburi care s-ar găsi pe o rază de cîţiva kilometri în jurul acestei insule. Conform estimărilor experţilor români, partea platoului continental disputată, care reprezintă circa 12.400 de kilometri pătraţi, ar dispune de circa 100 de miliarde de metri cubi de gaze, o cantitate care poate asigura independenţa energetică a României faţă de gazul rusesc pentru 20 de ani.