Japonia a adus un omagiu, vineri, la cinci ani de la catastrofa din 11 martie 2011, victimelor cutremurului urmat de un tsunami care a provocat cel mai grav accident nuclear înregistrat în lume după cel de la Cernobîl, în1986. La ora locală 14.46, când a avut loc cutremurul, clopotele au răsunat, iar trenurile şi metrourile s-au oprit într-un moment de reculegere în memoria celor aproximativ 20.000 de morţi. La Tokyo, premierul Shinzo Abe şi împăratul Akihito au prezidat o ceremonie la care participau 1.200 de persoane, inclusiv supravieţuitori din zone grav afectate de tripla catastrofă.

Un cutremur de o putere care n-a mai fost înregistrată în Japonia a devastat nord-estul arhipelagului. Ţara este obişnuită cu seismele şi şi-a adaptat infrastructura la acest risc. Însă acest cutremur, cu magnitudinea de 9, a fost - numai el - extrem de devastator şi sângeros. Seismul, care a avut loc în mare, a declanşat un tsunami ce s-a abătut asupra coastelor nipone, la nivelul prefecturilor Miyagi, Iwate şi Fukushima. Zidul de apă lua totul în cale, nave, maşini, clădiri, şi pătrundea câţiva kilometri pe uscat. Oraşe întregi erau rase de pe faţa pământului. După ce s-a retras, marea a lăsat în urmă o zonă devastată. În condiţii meteorologice glaciale, zeci de mii de japonezi rămân fără locuinţe şi sunt nevoiţi să se adune în jurul unor aparate de încălzit, în adăposturi instalate de-a lungul coastei. Şi mai multe locuinţe rămân fără electricitate şi apă curentă. Ajutoarele ajung dificil, din cauza pagubelor suferite de reţeaua rutieră. Iar coşmarul continuă. După dezlănţuirea naturii are loc cea mai gravă catastrofă nucleară din lume, după cea de la Cernobîl, cu 25 de ani în urmă. Construită pe malul Oceanului Pacific, la 240 de kilometri nord de Tokyo, centrala Fukushima-Daiichi este afectată de seism şi tsunami. Alimentarea cu energie este întreruptă, sistemele de răcire nu mai funcţionează, iar reactoarele intră în fisiune, atacând cuvele şi incintele de izolare şi ameninţând să degaje substanţe radioactive în cantitate mare. Premierul de la acea vreme, Naoto Kan, în prezent unul dintre liderii taberei care susţine o abandonare a energiei nucleare, ezită o vreme, iar apoi ordonă evacuarea regiunii Tokyo, aproximativ 50 de milioane de oameni, care locuiesc la 200 de kilometri sud de centrală. Guvernul instituie, până la urmă, o zonă de exludere pe o rază de 20 de kilometri în jurul centralei, evacuează în total peste 160.000 de locuitori, dintre care 10% trăiesc în continuare, cinci ani mai târziu, în adăposturi improvizate. Ceilalţi şi-au refăcut viaţa în altă parte. În prezent, accesul în sectoare întregi este în continuare interzis, din cauza nivelului ridicat de contaminare. ”Daţi-mi înapoi oraşul”, se putea citi pe o banderolă desfăşurată joi seara de manifestanţi împotriva energiei nucleare adunaţi în faţa sediului Tokyo Electric Power Co (Tepco), operatorul centralei Fukushima, dur criticat pentru modul în care a gestionat catastrofa.

Naraha, un orăşel situat la aproximativ 20 de kilometri de centrală, număra 8.042 de locuitori înainte de catastrofă. Doar 440 de persoane, majoritatea de peste 60 de ani, au revenit în localitate. Două restaurante, un supermarket şi o poştă, care funcţionează în imobile ridicate din prefabricate, reprezintă centrul comercial. În parcul de deasupra Oceanului Pacific nu se vede niciun copil, ci doar câţiva pensionari care se plimbă printre sute de saci umpluţi cu deşeuri radioactive. Multe dintre casele avariate în timpul catastrofei sunt abandonate. Autorităţile publice au cheltuit miliarde de dolari pentru a ajuta comunităţile să se redreseze şi să cureţe scenele dezolante. Diguri au fost construite pentru a le proteja de viitoare tsunami. Pământurile iradiate au fost decontaminate. Însă este vorba despre o muncă titanică. Uneori, această muncă de decontaminare trebuie reluată de la zero. ”Zidul de gheaţă” menit să încercuiască ractoarele şi să evite viitoare scurgeri de apă contaminată către ocean nu a fost finalizat încă. Iar autorităţile încă nu ştiu cum să debaraseze apa puternic radioactivă stocată într-un număr tot mai mare de rezervoare din apropierea instalaţiei. ”Există, în continuare, numeroase persoane care trăiesc, cu dificultate, în adăposturi temporare sau care nu se pot întoarce acasă”, a declarat joi, pentru presă, premierul Shinzo Abe, îndemnând la o accelerare a eforturilor de reconstrucţie. Mai la nord, la Rikuzentakata, un oraş de coastă devastat de valul seismic care a atins 17 metri înălţime, 7% dintre locuitori nu au supravieţuit catastrofei. Centrul oraşului a fost în întregime devastat. ”Infrastructura se repară, inimile nu”, declară Eiki Kumagai, un pompier voluntar care şi-a pierdut în acea zi 51 de colegi.

Înainte de catastrofă, cele 54 de reactoare din arhipelag furnizau peste 30% din energia ţării. În prezent, doar trei unităţi de producţie nucleară au fost repornite, însă justiţia tocmai a dispus oprirea a două reactoare, invocând îngrijorarea locuitorilor. Guvernul Abe a reacţionat declarând că această hotărâre nu-i va modifica politica de relansare a producţiei nucleare, după implementarea unor măsuri de securitate consolidată. Însă majoritatea opiniei publice, profund marcată de catastrofa de la 11 martie 2011, nici măcar nu vrea să audă de aşa ceva. În privinţa sănătăţii publice, autorităţile japoneze au recunoscut, pentru prima dată, în octombrie, existenţa unei posibile legături între un caz de cancer şi catastrofa nucleară de la Fukushima. Pacientul respectiv, un muncitor de aproximativ 30 de ani, a lucrat pentru o firmă de construcţii subcontractată, în incinta centralei avariate.

Citește și:

Radiaţiile de la Fukushima au cauzat cancer

Vecinătate periculoasă în Japonia

Japonia redeschide centrarele nucleare după dezastrul de la Fukushima

Unul dintre reactoarele de la Fukushima s-a topit complet

Loc de joacă radioactiv la Tokyo

Dronă radioactivă pentru premierul nipon