Războiul din Irak, lansat de SUA în urmă cu cinci ani, a pus capăt unei dictaturi brutale şi l-a eliminat pe Saddam Hussein, dar promisiunile de stabilitate şi prosperitate făcute irakienilor au rămas în mare parte neîndeplinite. Dacă violenţele s-au diminuat în ultimele luni, în special la Bagdad, capitala irakiană este în continuare teatrul unor atentate sîngeroase în care oamenii mor cu zecile. Armata americană, care a pierdut aproape 4.000 de militari de la începutul intervenţiei, la 20 martie 2003, este aproape zilnic vizată de atacuri, iar unităţile americane sînt implicate de mai multe luni în operaţiuni în nordul ţării, unde îşi concentrează eforturile grupările afiliate al-Qaida. Acalmia relativă din celelalte regiuni este pusă pe seama suplimentării contingentului american începînd din februarie 2007, dar şi a unei strategii de mobilizare, uneori mijlocită financiar, a grupărilor de foşti insurgenţi sunniţi. O altă cauză este armistiţiul unilateral al principalei miliţii şiite, Armata Mehdi, a liderului radical Moqtada al-Sadr. Această scădere a violenţelor este însă fragilă, iar numărul civililor irakieni ucişi, evaluat la cel puţin 80.000 în ultimii cinci ani, a reînceput să crească în 2008.

O economie în degringoladă

În alte domenii, progresele se lasă, în general, aşteptate. Relansarea economiei, principala grijă a irakienilor după cea a securităţii, este în dificultate, iar nivelul şomajului se stabileşte între 25% şi 50% din populaţia activă, la o populaţie de circa 25 de milioane de locuitori. Producţia de petrol, principala resursă a ţării, face obiectul unor estimări divergente. Potrivit autorităţilor irakiene, producţia a depăşit nivelul de dinainte de război, situîndu-se la 2,9 milioane de barili pe zi, dar analiştii din sector o estimează la circa 2,2 milioane de barili pe zi. Serviciile de genul furnizării de apă şi electricitate nu au fost restabilite şi cartiere întregi din Bagdad sînt complet private de curent electric. Pe de altă parte, apelurile Guvernului pentru revenirea în ţară a refugiaţilor, pentru ca aceştia să participe la reconstrucţia ţării, au ecouri slabe. Mai puţin de 50.000 de refugiaţi s-au întors din Iordania şi Siria, unde au ales să se exileze peste două milioane de irakieni.

Un parlament paralizat de conflicte

Parlamentul dominat de o alianţă de şiiţi şi kurzi a avut nevoie de luni de zile pentru a adopta legi considerate vitale, precum bugetul pe 2008 şi a fost paralizat de conflictele dintre partidele politice formate pe criterii comunitare. Guvernul premierului Nuri al-Maliki, de confesiune şiită, este amputat. Jumătate din miniştri sînt demisionari. Guvernul este acuzat, inclusiv în interiorul comunităţii şiite, că serveşte ca vector de influenţă unui cerc restrîns de privilegiaţi. În 2007, un raport al ambasadei americane la Bagdad vorbea despre o largă răspîndire a corupţiei în toate ministerele şi punea la îndoială dorinţa reală a Guvernului irakian de a-i pune capăt. Constatarea americană a sunat ca un semnal de alarmă pentru administraţia Bush, a cărei politică în Irak beneficiază de tot mai puţin sprijin în SUA. Aventura începută în martie 2003 a costat, pe lîngă pierderile umane, aproape 500 de miliarde de dolari, ceea ce înseamnă că războiul din Irak este cel mai scump din istorie. Conflictul a erodat de asemenea credibilitatea SUA în Orientul Mijlociu, permiţînd Iranului să îşi sporească influenţa şi alimentînd o creştere vertiginoasă a preţului petrolului, ale cărei consecinţe se resimt încă asupra economiei mondiale.

Pierderi umane şi materiale masive

Dar, cel mai îngrijorător aspect de la invazia din 20 martie 2003 îl constituie faptul că forţa multinaţională condusă de SUA a pierdut aproape 4.300 de militari în Irak, dintre care majoritatea americani. Potrivit unor calcule ale site-ului Irak Body Count, cel puţin 81.639 de civili irakieni au fost ucişi în aceeaşi perioadă. Forţele de securitate irakiene au suferit şi ele pierderi grele, din moment ce, potrivit autorităţilor cel puţin 12.000 de poliţişti au murit de la răsturnarea lui Saddam Hussein. În Irak au murit 3.987 de soldaţi şi membri ai personalului auxiliar american, 175 de militari britanici, 32 de militari italieni, 18 militari ucraineni, 22 de militari polonezi, 13 soldaţi bulgari, 11 militari spanioli, opt soldaţi danezi, cinci soldaţi salvadorieni, patru soldaţi slovaci, trei letoni, doi români, doi estoni, doi thailandezi, doi olandezi, un ceh, un kazah, un australian, un ungar şi un sud-coreean.