Cinci civili care participau la o ceremonie funebră au fost ucişi, ieri, în bombardamente la periferia oraşului-port strategic Mariupol din sud-estul Ucrainei, a anunţat Primăria. Rebeli pro-ruşi au deschis focul asupra satului Sartana, situat la periferia oraşului Mariupol. Mai multe obuze au explodat în sat, omorând cinci civili şi rănind alţi zece. Port la Marea Azov, Mariupol, ultimul mare oraş aflat sub control ucrainean în est, a fost, timp de mai multe zile în septembrie, scena unor confruntări între armată şi rebeli. Oraşul este considerat o zonă strategică, iar dacă separatiştii vor prelua controlul asupra lui, vor asigura o legătură între frontiera rusă şi peninsula ucraineană Crimeea, anexată de Moscova în martie.

VIOLENȚE LA KIEV Confruntări între poliţie şi manifestanţi de dreapta, care cereau deputaţilor să le confere veteranilor naţionalişti statutul oficial de combatanţi pentru independenţă, au izbucnit ieri, în faţa Parlamentului ucrainean. Protestatarii au aruncat cu pavele şi petarde spre sediul Parlamentului, lovind mai mulţi poliţişti. Aproximativ 50 de manifestanţi au fost arestaţi, potrivit unui consilier al ministrului de Interne, Anton Gheraşcenko, care a menţionat de asemenea că 15 poliţişti au fost răniţi.

Ucraina a renunţat simbolic, ieri, la ceremoniile dedicate armatei sale, care aveau loc în aceeaşi zi ca în Rusia, şi a fixat o nouă dată, care coincide cu înfiinţarea armatei sale naţionaliste, considerată nazistă de Moscova. Conform unui decret prezidenţial publicat ieri, sărbătoarea ”Apărătorul Ucrainei” va avea loc de acum la 14 octombrie, data la care a fost înfiinţată, în 1942, Armata Insurecţională Ucraineană (UPA), care a luptat pentru independenţa ţării, la acea vreme parte a URSS. Potrivit unor istorici, această armată a colaborat cu Germania nazistă în timpul celui de-al Doilea Război Mondial şi a masacrat polonezi şi evrei. Autorităţile ruse îi califică pe combatanţii UPA drept nazişti. Decizia intervine în contextul în care Kievul luptă împotriva separatiştilor pro-ruşi susţinuţi de Moscova în est, un conflict soldat cu 3.600 de morţi în şase luni.

NAVĂ SUA ÎN GEORGIA O navă a flotei americane a sosit ieri într-un port din Georgia, pentru a efectua exerciţii în Marea Neagră, a anunţat ambasada SUA din fosta republică sovietică, reafirmând sprijinul Washingtonului pentru acest aliat al NATO, pe fondul tensiunilor cu Rusia din cauza crizei ucrainene. Nava-amiral a flotei americane, „USS Mount Whitney“, a sosit în portul Batumi şi va rămâne acolo cinci zile, pentru a efectua exerciţii de rutină cu Paza de Coastă georgiană, a precizat ambasada. De la începutul crizei în Crimeea, Washingtonul a trimis mai multe nave în Marea Neagră, pentru exerciţii cu forţele navale ale statelor învecinate membre NATO. Tbilisi speră de mai mulţi ani să adere la Alianţa Nord-Atlantică, spre nemulţumirea Rusiei, cu care Georgia a avut un conflict armat în 2008, pentru controlul asupra Osetiei de Sud, o republică separatistă georgiană. La finalul războiului, Rusia a recunoscut independenţa acestui teritoriu şi a Abhaziei, o altă regiune separatistă georgiană.

OFICIALI UCRAINENI SPIONAȚI DE HACKERI Hackerii au folosit, în această vară, o eroare a sistemului de operare Windows al Microsoft, pentru a spiona oficiali ucraineni şi universitari americani, potrivit unei investigaţii a unei companii americane în domeniul securităţii cibernetice, relatează ”Wall Street Journal” (WSJ). Potrivit publicaţiei, deficienţa utilizată împotriva unor oficiali ucraineni poate permite controlarea unui computer dotat cu Windows Vista 7 sau 8, iar hackerii au pătruns utilizând documente PowerPoint de tip malware, au anunţat cercetători de la iSight Partners Inc., care au făcut această descoperire la începutul lui septembrie.

Cercetătorii de la iSight au depistat eroarea Windows în timp ce în estul Ucrainei se intensificau luptele între forţele ucrainene şi rebeli. Ei au anunţat că angajaţi ai Guvernului ucrainean şi un specialist american de origine rusă, pe a cărui identitate au refuzat s-o dezvăluie, au fost atacaţi în vară, prin e-mailuri care păreau să conţină informaţii secrete despre simpatizanţi ruşi provenind de la serviciile de securitate ucrainene. Imediat ce utilizatorii au deschis programul PowerPoint, hackerii au primit acces la computerele lor. În pofida atenţiei acordate unor informaţii despre atacuri sponsorizate de stat din China, Iran şi Rusia, este dificil ca originea sau scopul atacului cibernetic să fie determinate, potrivit WSJ, care adaugă că suspiciunile au la bază o evaluare a motivelor şi fragmente de dovezi digitale. Potrivit publicaţiei, iSight a anunţat că a detectat o serie de indicii care sugerează că hackerii ar lucra pentru Guvernul rus. Cel puţin unul dintre hackeri este fluent în rusă, ţinând cont de documente stocate pe un server neprotejat, folosit de atacatori. Alt indiciu, potrivit companiei, îl reprezintă perioada de timp şi sumele de bani semnificative necesare pentru a găsi erori într-un software complex ca Windows, ceea ce sugerează că hackerii ar fi putut beneficia de resursele unui guvern aflat în spatele lor. Guvernele pot folosi agenţii de spionaj pentru a localiza asemenea breşe sau achiziţiona descoperiri de la hackeri de elită. De asemenea, compania a anunţat că a detectat acest grup de hackeri online încă de la sfârşitul lui 2013, depistându-l în timp ce căuta în mod curent informaţii de la ţinte de un interes special pentru interese naţionale ruseşti. Lista ţintelor include NATO, firme poloneze în sectorul energetic şi cel puţin încă un Guvern occidental, potrivit iSight.