Cinci civili şi trei soldaţi ucraineni au fost ucişi, în ultimele 24 de ore, în estul Ucrainei, unde rebelii pro-ruşi şi militarii sunt implicaţi în confruntări, în pofida armistiţiului încheiat la Minsk, potrivit unui nou bilanţ oficial prezentat ieri. La Doneţk, important oraş industrial şi fief separatist, unde bombardamentele au continuat în cursul nopţii de luni spre marți, conform jurnaliştilor AFP, trei persoane au fost ucise luni şi cinci au fost rănite, a anunţat Primăria. Un al patrulea civil a fost ucis luni la Makiivka, în apropiere de Doneţk. Ieri dimineaţă, un obuz a lovit un autobuz, provocând moartea unei femei, potrivit aceleiaşi surse. Deocamdată nu s-a putut stabili originea tirurilor care au provocat moartea civililor. Consiliul Naţional de Securitate şi Apărare a anunţat, la rândul său, că trei soldaţi ucraineni au fost ucişi în ultimele 24 de ore, iar alţi doi au fost răniţi. Bombardamentele din acest oraş, în care s-au înregistrat lupte violente de la începutul conflictului, în aprilie, s-au soldat cu moartea a şase civili duminică, cel mai grav bilanţ de la intrarea în vigoare, la 5 septembrie, a armistiţiului semnat de Kiev şi insurgenţi. Potrivit unui purtător de cuvânt al armatei, rebelii vizează obiectivele forţelor ucrainene din zona aeroportului, care se află sub control ucrainean, fără a reuşi să determine retragerea acestora.

CONSOLIDARE MILITARĂ ÎN CRIMEEA Rusia trebuie să suplimenteze prezenţa militară în regiunea Crimeea, în contextul crizei din Ucraina şi al consolidării dispozitivului militar străin în apropierea frontierelor ruse, afirmă ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu. ”Mobilizarea unor forţe autosuficiente şi corespunzătoare în zona Crimeea este una dintre priorităţile noastre. Situaţia din Ucraina a escaladat în mod periculos, iar prezenţa efectivelor militare străine a fost consolidată în apropierea frontierelor ruse”, a argumentat Şoigu. ”Este vorba şi de o extindere teritorială a districtului militar sudic, în contextul unirii Crimeei cu Rusia”, a subliniat Şoigu. Rusia a anexat fosta regiune ucraineană Crimeea în martie, pe fondul crizei separatiste din Ucraina.

ACORD RATIFICAT PE a ratificat ieri, în acelaşi timp cu Parlamentul ucrainean, acordul de asociere între UE şi Ucraina. În cadrul acestui vot calificat drept istoric de preşedintele PE, Martin Schulz, acordul a obţinut 535 de voturi „pentru“, 127 de voturi „împotrivă“ şi 35 de abţineri. Schulz a subliniat că ”nu a mai existat niciodată un vot simultan în două Parlamente chemate să ratifice împreună un acord de asociere”. Acest acord va fi aplicat provizoriu în UE, pentru că va trebui ratificat de toate parlamentele naţionale, ceea ce ar putea dura câteva luni. Dar, sub presiunea Kremlinului, intrarea în vigoare a unei părţi a acestui acord, referitoare la zona de liber-schimb dintre Ucraina şi cele 28 de state UE, a fost amânată de la 1 noiembrie 2014 până la 1 ianuarie 2016.

AMNISTIE ȘI STATUT SPECIAL ÎN EST Parlamentul ucrainean a adoptat, ieri, două legi privind amnistierea combatanţilor din estul ţării şi acordarea unui statut special regiunilor separatiste rusofone Doneţk şi Lugansk. Aceste texte, prezentate de preşedintele Petro Poroşenko, erau incluse în acordul de armistiţiu semnat la Minsk. Legea amnistiei va fi aplicată rebelilor care au depus armele, au eliberat ostaticii pe care-i deţin şi imobilele pe care le ocupă, în termen de o lună. Amnistia nu se va aplica, totuşi, insurgenţilor găsiţi vinovaţi de infracţiuni penale grave: crime, violuri, atentate, profanări de cadavre. Ea nu va fi aplicată nici persoanelor găsite vinovate de distrugerea în zbor, pe 17 iulie, a unui avion al Malaysia Airlines, care s-a soldat cu 298 de morţi. Legea statutului special acordă mai multă autonomie autorităţilor locale din anumite districte, în regiunile Doneţk şi Lugansk, pentru o perioadă de trei ani. Ea prevede organizarea pe 7 decembrie a unor alegeri la nivel de districte, consilii municipale, consilii săteşti, pe o parte a teritoriului regiunilor acestor două bastioane rebele. Consiliile municipale vor avea datoria să creeze miliţii populare pentru protejarea ordinii publice în localităţile respective. Statul garantează folosirea liberă a rusei în sectorul public, pentru a reduce temerile localnicilor, majoritatea rusofoni, cu privire la o interzicere a acestei limbi. Kievul promite subvenţii bugetare pentru dezvoltarea socială şi economică a acestor teritorii. În fine, puterea centrală se angajează să favorizeze cooperarea transfrontalieră cu regiuni ruseşti în care numeroşi localnici au rude.

COMPLICITATE LA RĂZBOI ”Promisiunea NATO de a furniza arme Kievului riscă să constituie o ingerinţă în afacerile interne ale Ucrainei şi o complicitate la crime de război”, a declarat, ieri, preşedintele Dumei de Stat (Camera Inferioară a Parlamentului rus), Serghei Narîşkin. Preşedintele ucrainean, Petro Poroşenko, a anunţat, la finalul summitului NATO de la Newport, în Marea Britanie, că mai mulţi aliaţi sunt pregătiţi să furnizeze armament de înaltă precizie Ucrainei şi să trimită consilieri militari în ţara sa. Însă atunci când a fost întrebat care sunt aceste ţări, Poroşenko a refuzat să răspundă, invocând natura confidenţială a acestei informaţii. Dar consilierul său, Iuri Luţenko, a anunţat, într-un mesaj pe Facebook, că este vorba despre SUA, Norvegia, Italia, Franţa şi Polonia. Ministerele Apărării din ţările menţionate au dezminţit însă aceste afirmaţii.